Cele mai mari dorinţe ale antreprenorilor

Aproape jumătate dintre întreprinzători consideră că reducerea taxelor şi acordarea de facilităţi fiscale reprezintă una dintre măsurile care ar susţine dezvoltarea afacerilor pe termen scurt * pe de altă parte, incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri ar putea sprijini cel mai mult dezvoltarea antreprenorială

Reducerea taxelor şi acordarea de facilităţi fiscale, diminuarea birocraţiei şi simplificarea legislaţiei şi Codului fiscal, creditarea cu garanţii de la stat, în special pentru start-up-uri şi stabilitatea fiscală sunt câteva dintre măsurile pe care antreprenorii le vor pentru dezvoltarea afacerii.

Aproape jumătate dintre antreprenori (45%) consideră că reducerea taxelor şi acordarea de facilităţi fiscale reprezintă una dintre măsurile care ar susţine dezvoltarea afacerilor pe termen scurt, alături de reducerea birocraţiei şi simplificarea sistemului legislativ şi a Codului Fiscal (15%), colaborarea public-privat (7%), acordarea de credite garantate de stat (8%), stabilitatea mediului fiscal (5%) şi îmbunătăţirea nivelului de educaţie antreprenorială/profesională, reiese din studiul EY „Antreprenorii vorbesc - Barometrul antreprenoriatului românesc 2015“.

500 de firme vor fi susţinute cu 5-10 milioane euro

Două treimi dintre antreprenori (65%) spun că măsurile fiscale adoptate de Guvern i-ar ajuta cel mai mult în dezvoltarea afacerilor, în condiţiile în care jumătate dintre respondenţi apreciază că mediul de reglementare şi fiscale pentru antreprenori s-a deteriorat în ultimul an. Puţin peste 10% dintre oamenii de afaceri ar consideră utilă şi necesară dezvoltarea unei agenţii guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerinţelor fiscale.

Antreprenorii s-au arătat nemulţumiţi în privinţa accesului la finanţare, 82% dintre aceştia spunând că este încă dificil sau foarte dificil, însă percepţia s-a îmbunătăţit uşor faţă de ediţia precedentă, de la 88%. Dacă la ediţia de anul trecut aproape jumătate dintre antreprenori apreciau că accesul la finanţare s-a deteriorat, în acest an răspunsurile antreprenorilor s-au echilibrat, astfel că 32% dintre respondenţi spun că accesul la finanţare s-a deteriorat în ultimul an, 30% cred ca s-a îmbunătăţit, în timp ce alţi 30% consideră ca nu s-au modificat condiţiile de obţinere de finanţare.

„Această echilibrare a răspunsurilor indică de fapt o îmbunătăţire a percepţiei accesului la finanţare: dacă în 2014 doar 16% dintre respondenţi considerau că accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, în 2015 procentul celor care cred acest lucru aproape s-a dublat, ajungând la 30%“, se spune în studiu.

Studiul EY relevă că incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri vor sprijini cel mai mult dezvoltarea antreprenorială, în opinia a 23% dintre respondenţi, urmate de programe guvernamentale pentru start-up-uri şi antreprenori (19%), programe specifice de training pentru industrii (12%) şi programe de mentorat (12%). Antreprenorii îşi doresc programe dedicate în universităţi, 56% considerând că astfel de programe ar îmbunătăţi percepţia tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră.

Studiul, ajuns la a treia ediţie, măsoară percepţiile antreprenorilor români în privinţa a cinci piloni, respectiv accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, cultura antreprenorială, educaţia şi sprijinul coordonat oferit de asociaţii specializate în susţinerea antreprenoriatului.

 

Legea business angels, recent adoptată, poate fi o soluţie pentru unele dintre aceste cerinţe, întrucât acordă diverse facilităţi fiscale contra investiţiei făcute. Actul normativ prevede că un investitor persoană fizică poate contribui cu minim 3.000 de euro şi maxim 200.000 euro la o afacere a unei companii tinere, pentru maxim 49% din capitalul acesteia. Investitorul este scutit de impozit pe veniturile din dividende timp de cinci ani şi pe veniturile din diferenţa preţului pe părţile sociale deţinute atunci când va ieşi din afacere, dar nu mai devreme de trei ani de la dobândirea participaţiei.

IMM-urile din România creează 44% din valoarea adăugată brută la nivelul economiei, nivel inferior celui din Uniunea Europeană, de 59%, deşi acestea au o pondere similară în numărul total de companii, de 99,6% pe plan local şi 99,8% în UE, potrivit unui studiu realizat de EY România. Sectoarele de producţie, comerţ, construcţii, activităţi profesionale şi transport concentrează circa două treimi (70%) din valoarea totală adăugată brută, în primele trei domenii lucrând 60% din totalul salariaţilor din IMM-uri, se arată în studiul EY.