Deranjul prevestit de creşterea economică
Dimensiune font:
Într-o analiză recentă făcută activităţii de guvernare, pornind de la datele oferite de Institutul Naţional de Statistică, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că măsurile luate până acum de către guvernele PSD şi-au atins scopul. Veniturile românilor au crescut în luna aprilie anul acesta cu 14,7% faţă de luna aprilie a anului 2017, iar puterea de cumpărare a crescut cu 9% faţă de luna aceluiaşi an. Salariile nete au crescut în toate sectoarele economice. Primul ministru a mai precizat şi faptul că noile direcţii care au devenit o prioritate pentru Guvern sunt programul „Investeşte în tine” prin care statul va acorda credite cu dobândă zero în principal tinerilor şi un program pentru întrajutorarea persoanelor în vârstă la domiciliu.
Viorica Dăncilă a făcut aceste afirmaţii pentru a curma comentariile unor diverşi critici care vorbesc fără nici un fundament sau bază serioasă. Ea a precizat că datele provenite de la INS dovedesc fără nici un fel de dubiu creşterea reală a prosperităţii românilor la nivelul întregii societăţi.
Într-adevăr, investiţiile în tineri, în dinamizarea forţei de muncă, a abilităţilor şi capacităţilor acestora sunt nişte investiţii de viitor, ce provoacă dezvoltare şi creştere economică. Cel puţin atunci când sunt bine concepute, proiectele de dezvoltare şi recalificare profesională sunt investiţii în capitalul uman cu consecinţe importante în creşterea productivităţii muncii. Şi ideea de a îmbunătăţi standardele de viaţă ale persoanelor în vârstă este una foarte bună. Mai ales că în România există un sistem care funcţionează destul de birocratic şi pune accentul pe ajutoare sociale în loc să urmărească mai ales integrarea socială.
Pe de altă parte, însă, argumentele pe care le aduce Viorica Dăncilă pentru a închide gura criticilor nu prea stau în picioare. Şi aici nu este vorba doar de Klaus Iohannis sau partidele de opoziţie. Ar fi de amintit aici recentul raport al FMI care avertiza guvernul României cu privire la riscurile existente în cazul creşterilor economice bazate pe consum şi nu pe creşterea productivităţii muncii, a investiţiilor în infrastructură şi pe o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Faptul că au crescut salariile cu 14,7% şi puterea de cumpărare cu 9% spune că undeva au dispărut 5,7%, adică rata inflaţiei, care este destul de mare. Acelaşi raport FMI atrăgea atenţia că în perioada următoare inflaţia va creşte în timp ce creşterea economică se va tempera.
Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, se plângea recent de caracterul birocratic şi prea greoi în mecanismul accesării fondurilor europene. Lăsând la o parte faptul că este o scuză care pasează incorect răspunderea către Bruxelles, aceasta este, totuşi, o recunoaştere indirectă a celor care au spus că stăm prost la accesarea fondurilor europene.
Nu în ultimul rând, acelaşi raport FMI mai avertiza şi de riscurile unor factori externi care ne pot afecta creşterea economică. Rezerva Federală a SUA a decis, săptămâna aceasta, majorarea dobânzii de referinţă cu 0,25% procentual la care mai sunt de aşteptat încă două majorări în acest an. Şi mai mult ca sigur acestea se vor vedea în indicatorul ROBOR al BNR. Iar cum majoritatea românilor au acum creditele în lei, deranjul va fi foarte mare. Daniel-Valeriu BOBOC
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau