Economia dă semne că se supraîncălzeşte din nou. Care sunt semnele boom-ului şi de ce spun economiştii că supraîncălzirea nu e bună

La fel ca în anii dinaintea crizei, mai mulţi indicatori macroeconomici cresc spectaculos, dar pentru analişti acesta nu e neapărat un semn bun. Grupul financiar Erste anticipează o accelerare a consumului.

În anii 2005-2006, economia a luat un avânt fără precedent, pe fondul accelerării consumului şi creditării, apoi în 2007-2008 motoarele sale - industria, construcţiile şi piaţa imobiliară - au mers în supraturaţie, ajungând dincolo de potenţialul natural de absorbţie al pieţei. Asta se întâmplă şi acum, avertizează economiştii. Cel mai relevant fenomen care arăta supraîncălzirea din 2008 a fost faptul că la fabricile de ciment se formau cozi interminabile, cererea depăşind capacitatea de producţie. Asta însemna un boom în construcţii, susţinut de o creditare agresivă şi de o piaţă imobiliară efervescentă, în condiţiile în care puterea de cumpărare a populaţiei şi a firmelor creştea mult mai lent. La nivel de potenţial, PIB-ul avea resurse pentru o creştere de 4%, dar economia creştea cu peste 7%, lucru care l-a determinat pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, să lanseze celebra-i expresie „nu mai trageţi de economie că se rupe şi izbim avionul“. Ceea ce se întâmplă acum seamănă întrucâtva cu ce a fost în 2006-2008, doar că nu piaţa imobiliară creşte, ci industria, şi nu creditarea susţine consumul, ci chiar avansul puterii de cumpărare generat de scăderea taxelor. Semnele noului boom „Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a câtorva fenomene care arată că ne îndreptăm spre un nou boom economic: ** investiţiile în economia naţională au revenit pe creştere, mai ales la categoria utilaje şi echipamente; ** înmatriculările de camioane grele (peste 16 tone) s-au dublat în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013 (2.548 de maşini în 2015 faţă de 1.126 de maşini în prima jumătate a anului 2013); ** în acest an au avut loc mai multe transporturi agabaritice ca oricând, fenomen care relevă producţia de utilaje mari şi foarte mari, majoritatea plecând spre porturile Constanţa sau Olteniţa, adică la export; ** traficul mediu cargo (de mărfuri) prin Portul Constanţa a avut o creştere de 22,6%, cu dublări de volume la cereale (+122%) şi la combustibilii minerali solizi (+105%); ** sectorul de construcţii are un reviriment spectaculos, cu o triplare la rezidenţial (locuinţe) şi o creştere cu două cifre la nerezidenţial; ** creditarea companiilor a luat din nou avânt, mai ales pentru cele din agricultură, industrie şi servicii; ** producătorii de ciment raportează creşteri substanţiale ale cifrelor de afaceri; ** industriaşii se plâng iar de o criză de personal calificat, dar şi necalificat; ** marii retaileri deschid noi magazine într-un ritm din ce în ce mai alert. De ce nu e bună supraîncălzirea Remarcând că „economia deja creşte peste potenţial“, economistul Dragoş Cabat anticipează că vor avansa din nou importurile, iar inflaţia ar putea să redevină agresivă. „Potenţialul de creştere al economiei este undeva la 3%, tot ce depăşeşte acest prag este nesănătos. De ce? Pentru că aşa apare o supracerere pentru importuri, oferta internă fiind depăşită din cauză că nu s-a investit suficient. Iar o creştere prea rapidă a cererii duce direct în inflaţie“, a explicat economistul, pentru „Adevărul“. Şi grupul financiar Erste, proprietarul BCR, arată într-un studiu recent că economia prezintă un risc de supraîncălzire alimentat de relaxarea fiscală care ar putea mări consumul intern peste pragul potenţial. Erste Group a majorat estimarea referitoare la creşterea consumului privat din România în 2016 cu 1,1 puncte, la 4,5%, ca efect al pachetului de măsuri din noul Cod Fiscal, avertizând că unul dintre riscurile generate de implementarea acestuia este supraîncălzirea economiei. Potrivit unei analize a Erste Group aferentă perioadei 2016-2019, referitoare la oportunităţile şi riscurile la care este expusă economia României ca urmare a relaxării politicii fiscale, consumul privat va creşte cu 4,6% în 2017, 4,4% în 2018 şi cu 4,2% în 2019%.