Economia pe scurt

 Cea mai mare creştere a comerţului din UE
Volumul comerţului cu amănuntul în România a crescut cu 14,3% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2014, cel mai semnificativ avans înregistrat în Uniunea Europeană, arată datele prezentate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În UE, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2% în decembrie, iar în zona euro avansul a fost de 1,4%. Vânzările de produse non-alimentare au urcat cu 2,3% în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 1,5% iar vânzările de combustibil auto au înregistrat un avans de 0,1%. Cele mai mari creşteri au fost raportate în România (14,3%), Irlanda (6,1%), Estonia (5,8%) şi Polonia (5,5%), singurele scăderi fiind înregistrate în Portugalia (minus 1,3%), Belgia (minus 1,2%) şi Danemarca (minus 0,3%). România a înregistrat un avans de 0,6% în decembrie, după o creştere de 2,3% în noiembrie.

Gaură lăsat în bugetul vânzărilor de dispariţia chioşcurilor
România mai avea la finalul anului trecut doar 53.350 de chioşcuri, magazine mici şi alimentare, respectiv jucători ai comerţului tradiţional, după ce doar în 2015 au tras obloanele circa 1.800 de unităţi, potrivit ZF. Mai mult, valoarea totală a businessului din comerţul tradiţional a scăzut cu 250 de milioane de euro, până la 7,4 miliarde de euro, arată datele Euromonitor. La polul opus, comerţul modern, respectiv lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri şi discount continuă dezvoltarea, care se vede atât în numărul de magazine, cât şi în cifra de afaceri. Astfel, pe piaţa locală sunt prezente 12 reţele străine (inclusiv Billa, care a fost preluată de Carrefour, însă tranzacţia nu a primit încă acordul de la Consiliul Concurenţei) cu un total de aproape 1.700 de magazine sub mai multe formate, respectiv hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, cash&carry şi discount. De altfel, magazinele de proximitate au devenit ultimul pariu al comercianţilor moderni care atacă astfel jucătorii din comerţul tradiţional.

Firmele greceşti îşi mută afacerile în Bulgaria
Aproximativ 6.000 de companii elene şi-au mutat în ultimii ani afacerile în Bulgaria, din cauza turbulenţelor din Grecia, a anunţat Giorgos Kavathas, preşedintele Confederaţiei elene a meşteşugarilor şi comercianţilor (GSEVEE). De asemenea, companiile elene au deschis în Bulgaria 60.000 de conturi bancare. Modificările care ar urma să fie aduse sistemului de asigurări sociale din Grecia vor determina şi mai multe firme să se înregistreze în alte state, a avertizat Giorgos Kavathas. Acesta a adăugat că GSEVEE va participa la greva generală care va avea loc joi în Grecia împotriva planurilor Guvernului privind reformarea sistemului de pensii şi la alte măsuri de protest. Asociaţia bulgară a capitalului industrial (BICA) estima recent că în urma posibilei redirecţionări a firmelor din Grecia către Bulgaria ar putea fi create cel puţin 20.000 de locuri de muncă.

Telefonia mobilă, cel mai reclamat serviciu din 2015
Aproape jumătate dintre reclamaţiile primite în 2015 de ANCOM au vizat aspecte referitoare la serviciile de telefonie mobilă, în creştere cu 5% faţă de 2014, principala nemulţumire fiind relaţia contractuală cu furnizorii de servicii de comunicaţii electronice. La jumătatea anului 2015 românii utilizau 22,7 milioane de cartele SIM active (pe bază de abonament şi servicii pre-pay), potrivit Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). ANCOM a primit şi a soluţionat anul trecut peste 2.000 de reclamaţii de la utilizatorii de comunicaţii din România, cu 19% mai mult faţă de anul 2014. Cele mai multe reclamaţii formulate de utilizatori s-au referit la serviciile de comunicaţii electronice furnizate de RCS&RDS (15%), Telekom Romania Mobile Communications (12%), Vodafone România (11%), Orange România (10%) şi Telekom Romania Communications (10%).

Grupaj realizat de Georgiana BĂNUC