EXCLUSIV Gardienii Moldovei FOTO

 

La Iaşi funcţionează de aproape 30 de ani singura staţie de radioactivitate din Moldova. Specialiştii de aici sunt primii care descoperă creşteri ale nivelului de radiaţii din aer, în cazul unei explozii nucleare, cum a fost cea de săptămâna trecută din Ucraina. Din cauza respectivului eveniment, la Iaşi a fost, timp de patru zile, declarată stare de prealarmare. Cu toate acestea, acum nu a fost înregistrată nicio depăşire a nivelului admis de radioactivitate în atmosferă.

 

 

La Agenţia pentru Protecţia Mediului din Copou este o cameră în care nu s-a stins niciodată lumina de aproape 30 de ani. Cinci specialişti lucrează aici non-stop, în trei schimburi, pentru a se asigura că Regiunea de Nord-Est şi întreaga ţară sunt ferite de eventualii nori de poluare radioactivă. Staţia de Radioactivitate de la Iaşi a fost înfiinţată în 1986, după explozia centralei atomoelectrice de la Cernobîl, din Ucraina, considerată cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Probe din sol, aer, apă şi plante sunt monitorizate constant în laboratorul de la APM Iaşi, iar în cazul unei depăşiri a nivelul admis de radioactivitate rezultatele sunt trimise în maximum 60 de minute la Bucureşti, de unde vor porni măsurile urgente de avertizare şi protejare a populaţiei.

Staţia de la Iaşi este unică în Moldova. Puncte de lucru există în toate judeţele regiunii, dar toate rezultatele sunt aduse şi analizate aici. „Avem singura staţie din regiunea de Nord Est. Suntem dotaţi cu aparatură pentru măsurătorile complexe şi suntem singurii cu activitate non-stop, în trei schimburi. În fiecare judeţ există o staţie care face o singură analiză. Mai avem şi pompa de aspiraţie de pe vârful Toaca, de unde tot noi preluăm datele şi le analizăm. Deci noi, la Iaşi, ne ocupăm de toate probele din Moldova, inclusiv din Galaţi şi Vrancea, probe de aer, sol şi apă”, a detaliat Victor Bogdan Davideanu, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Iaşi.

 

Stare de prealarmare după explozia din Ucraina

Săptămâna trecută, pe data de 3 decembrie, Ucraina a fost martorul unei noi explozii a unei centrale nucleare. Accidentul a fost anunţat de premierul Ucrainei, Arsenii Iaţeniuk. În sud-estul Ucrainei sunt două centrale active. Accidentul a avut loc la una dintre aceste centrale, cea din Zaporoje, la 200 de kilometri de Donetsk şi la 700 de kilometri de România. Centrala de la Zaporoje este cea mai mare din Europa şi a cincea din lume. Cu toate acestea, impactul radioactiv asupra populaţiei din România a fost unul minim. „Iniţial a apărut pe surse informaţia. Am intrat imediat în starea de prealarmare, iar întregul personal a fost instruit. Din fericire, nu a fost detectată nicio creştere a nivelului de radiaţii. Am primit probe din toată Moldova, inclusiv de la filtrele de pe vârful Toaca şi nici acolo nu au fost depăşiri. De sâmbătă (6 decembrie – n.red.) s-a ieşit din starea de prealarmare”, a completat directorul APM Iaşi.

În cazul unui nor radioactiv provenit din Ucraina, care ar tranzita teritoriul României, specialiştii de la Iaşi ar fi primii care ar putea detecta urmele de radioactivitate, anume iod, stronţiu, cesiu sau, mai rar, uraniu radioactiv. Iodul, cu o perioadă de înjumătăţire (timpul necesar scăderii la jumătate a concentraţiei unei substanţe – n.red.) de opt zile, reprezintă cel mai mare pericol în primele săptămâni după accident. Corpul confundă iodul radioactiv cu elementul natural, stabil, iod şi îl depozitează în special în glanda tiroidă. „Cesiul radioactiv, cu o perioadă de înjumătăţire de 30 de ani, este până acum cel mai răspândit izotop. Între 125.000 şi 146.000km² sunt consideraţi contaminaţi cu cesiu. O radioactivitate însemnată o manifestă şi stronţiul (Sr 90), cu perioadă de înjumătăţire de 29 de ani, precum şi plutoniul (Pu 241) şi produşii acestuia de descompunere. Unii vor fi descompuse la jumătate abia în 24.000 ani”, se arată în studiul Urmările accidentului nuclear de la Cernobîl (Ucraina) după 25 de ani de la producerea sa, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Vest din Timişoara. 

Primii paşi în caz de poluare radioactivă

Conform specialiştilor de la Iaşi, măsurile pe care populaţia le poate lua pentru a se feri de efectele radiaţiilor sunt limitate. Inclusiv ei, în laborator, lucrează cu echipamente de protecţie care, însă, nu sunt disponibile publicului larg. Astfel, primele măsuri de protecţie ţin de izolarea în propriile case. Contactul cu aerul sau precipitaţiile poluate de afară trebuie evitat. De asemenea, fructele şi legumele cu risc de contaminare nu trebuie consumate, nici măcar tratate termic, deoarece particulele radioactive nu pot fi eliminate prin fierbere. După etanşeizarea locuinţelor, următorul pas este administrarea de iodură de potasiu, pentru ca iodul radioactiv să nu fie asimilat de organism.