EXCLUSIV Secretele unui italian stabilit la Iaşi FOTO

Massimo Amoriello, un bucătar chef stabilit în România de 13 ani, deţine în capitala Moldovei o afacere de familie * „Am dedicat toată viaţa mea gastronomiei. Tata m-a îndrumat bine. Şi el, şi unchiul meu, şi bunicul meu din partea tatălui sunt pasionaţi de bucătărie“, povesteşte antreprenorul pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei“

 

De meserie bucătar chef, Massimo Amoriello s-a mutat în România acum 13 ani. După ce a împărtăşit dragostea sa pentru bucătărie în zeci de restaurante de prestigiu din întreaga lume, anul trecut, acesta a decis că este momentul să devină antreprenor şi să îşi deschidă propria afacere în Iaşi. Încurajat de prieteni şi de foşti clienţi, bucătarul a inaugurat acum şase luni de zile un restaurant pizzerie cu produse italieneşti, care, din spusele celor ce i-au trecut pragul, conţin „o explozie de ingrediente de la «mama lor»“. „Nu e simplu, dar am zis gata, vreau să fac ceva al meu, o pizzerie. Nu vreau să fac nu ştiu ce sofisticat, ci câteva produse, dar făcute cum nu prea se mai fac. Toate sunt gătite de mine, cu ajutorul unei echipe tinere de profesionişti. Studenţii italieni care vin aici îmi spun că parcă ar fi acasă“, a spus Massimo Amoriello.

Situat în centrul oraşului, „Il Pellicano“, cum se numeşte restaurantul, este de fapt o mică afacere de familie, pusă pe picioare din pasiunea pentru mâncare şi bucătărie. Aceasta i-a fost inspirată încă din copilărie lui Massimo Amoriello, care îşi petrecea timpul liber învăţând secretele gastronomice specifice ţării în care s-a născut. „Am dedicat toată viaţa mea gastronomiei, eram în bucătărie încă dinainte să îmi iau diploma. Tata m-a îndrumat bine. Şi el, şi unchiul meu, şi bunicul meu din partea tatălui sunt pasionaţi de bucătărie“, a adăugat Massimo.

Preţuri şi produse pentru toate gusturile

El mai spune că se consideră un norocos şi că banii sunt mai puţini importanţi, prestigiul unui restaurant clădindu-se cu pasiune, ingrediente de calitate, atenţie la detalii şi mulţumirea în totalitate a clienţilor. Până în prezent, consideră că investiţia cea mai mare o reprezintă timpul pe care îl dedică zilnic business-ului său, rezultatele fiind deja vizibile. „După şase luni suntem în creştere, iar pentru mine este deja un succes enorm. Îmi place că vin mereu clienţi noi, feţe necunoscute. În fiecare weekend vin familii, copii, oameni în vârstă, oameni tineri, oameni bogaţi, oameni săraci. Este un amalgam aici foarte, foarte frumos şi chiar sunt foarte mulţumit“, spune entuziasmat Massimo.

Patronul restaurantului susţine localul dispune de 40 de locuri, urmând ca în vară să fie deschisă şi terasa unde ieşenii se pot bucura de gustul autentic al produselor italieneşti. „Avem pizza Massimo de la 16 lei, până la pizza cu fructe de mare care ajunge la 36 de lei. În general, în alte părţi sunt pizze bune, ciorbe bune, paste bune, dar undeva unde să fie toate acestea la un loc nu era. Oferim pizza crescută 24 de ore, aluat făcut la mână, totul este făcut de noi“, afirmă bucătarul. Pentru a realiza comanda, Massimo spune că este extrem de importantă relaţia pe care o are cu clienţii. „Eu când dau un produs trebuie să ştiu cui îl dau. Tot ce intră şi iese din bucătărie este supravegheat de mine. Când sunt în bucătărie sunt foarte pretenţios“, a povestit acesta.

Chiar dacă oferă preparate sofisticate, realizate de foarte puţine restaurante din ţară, cea mai comandată este pizza care îi poartă numele: „Lumea îmi spune că sunt un mare artist cu pizza. Întind cu o viteză nemaipomenită aluatul cu mâna. Eu ar trebui să fiu la vedere, dar am nevoie de spaţiu, iar când se întinde aluatul lumea crede că fac spectacol, dar de fapt e tehnică. Fac anumite mişcări acrobatice“. Mai mult, desertul care încântă ieşenii cel mai tare este faimosul Cheescake, pe care îl pregăteşte diferit faţă de alte cofetării sau restaurante: „Am un cheescake la rece, de obicei toată lumea îl coace, chiar şi cofetarii renumiţi din Iaşi. Suntem patru în ţara asta care îl fac la rece“. Andra PETRARIU

„Iaşul devine o catedrală a gastronomiei, cum este Clujul, pentru că sunt foarte multe atracţii turistice, plus studenţii. Când am venit aici erau doar patru restaurante cu specific italian. Acum probabil sunt 40. S-a dezvoltat foarte mult în ultimii zece ani, a făcut nişte paşi uriaşi. Când am ajuns în ţara asta profiterolul se servea într-un pahar cu trei biluţe umplute cu cremă, iar când am ajuns eu dădeam aproape 400 de grame de prăjitură. Am cucerit trei sferturi din România“ - Massimo Amoriello, bucătar chef