INCREDIBIL-LISTA masurilor pentru firme in noua guvernare: impozite, fonduri, salariati

 Toate firmele din România vor trece la impozitarea pe cifra de afaceri, în loc de impozitul pe profit, din anul 2018, iar antreprenorii care suferp două insolvențe nu-și vor mai putea deschide o altă firmă, pentru o perioadă - acestea sunt două dintre măsurile pe care noul Guvern Mihai Tudose le promite în programul său de guvernare.

Am extras câteva măsuri cu impact asupra antreprenorilor din Programul de guvernare pe care cabinetul propus Mihai Tudose se prezintă în fața Parlamenului pentru votul de învestire:

1. ”În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse natural și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finan lul anului 2017”.
2. ”Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare”. În acest moment impozitul pe profit este de 16%. În loc de impozit pe pofit, microînreprinderile cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an plătesc impozit pe venit, de 3% pe cifra de afaceri dacă nu au angajați și de 1% daca au cel puțin un angajat.
3. ”Intenționăm constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție”.
4. ”Vom aduce modificari legislatiei astfel incat pana la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ sa-si reintregeasca capitalul si ANAF-ul sa fie imputernicit cu urmarirea indeplinirii acestei conditii”
5. ”Totodata vom modifica legea insolventei cel tarziu pana la 1 noiembrie 2017 a.i. o firma sa nu poata ramane in faliment mai mult de 2 ani sau daca nu-si respecta planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni. Legea 31/1990  o vom modifica astfel incat o persoana sa nu mai poata infiinta o societate un anumit numar de ani dupa 2 insolvente. Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018”.
6. ”Cel tarziu la 1 ianuarie 2018  vom infiinta o Bancă de Dezvoltare și Investiții. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură. In acest sens CEC-ul isi va extinde reteaua astfel incat la 1 ianuarie 2020 sa aiba o retea reprezentativa de filiale la nivel rural”.
7. ”Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate in domenii precum turismul, cinematografie, constructiile, industria agro-alimentara si agricultura in cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel putin 500 mil euro/anual, incepand cu 2017. Prioritate o vor avea firmele care angajeaza personal din zonele cu somaj mai mare de 5% si cei care angajeaza cat mai mult personal”..
8. ”Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF , ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. In cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite si se vor introduce mai multe deduceri care sa incurajeze economisirea, investitiile si cresterea standardelor de sanatate si educatie pentru populatie. Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu”. Această măsură aplicată persoanelor fizice va avea impact și asupra firmelor, în primul rând din perspectiva foței de muncă.  
9. ”În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmpla în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. Astăzi în România munca este răsplătită cu 32% - 34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției, primește 56% - 58%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție. În Europa, media este de 50% - 50%. Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 lei în 2019 și 2400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020”. În prezent, salariul minim brut este de 1450 de lei pe lună.
10. ”Introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel încât toate companiile să aibă asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fără a exista teama că anumite greșeli din trecut vor mai putea apăsa asupra activității ulterioare.
11. ”Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România.  Pentru elevii care aleg filiera vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) start-up, etc. trebuie să fie principala opțiune”.
12. ”Reînființarea / modernizarea atelierelor școală pentru învățământul profesional și cel tehnologic (Perioada 2017-2020, Buget estimat: 50 mil euro) Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere; Furnizarea competențelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internaționale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel național, ci să și exporte produse și servicii”.
13. ”Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare . Concursurile pot avea mai multe forme, în funcție și de ideile mediului de afaceri și de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social etc); Stabilirea unei propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să atingă un optim perceput de ei între costuri și beneficii”.
14. ”Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți . Astfel de societăți există în unele universități, dar ele trebuie înființate peste tot. Din consiliul executiv al unei astfel de societăți trebuie să facă parte profesori, oameni de afaceri locali și studenți. Societatea în sine trebuie să aibă resurse umane și materiale care să îi permită să activeze ca un incubator de idei. Activitatea acestor societăți se va concentra pe: aducerea de mentori pentru studenții care vor să înființeze un start-up; organizarea de sesiuni de proiecte pentru selectarea unor propuneri care să fie înaintate consiliului executiv spre evaluare și feedback; consiliul executiv poate apoi recomanda organizarea unui concurs pentru atragerea de finanțatori pentru cele mai bune proiecte. Selecția națională va fi realizată de un juriu abilitat, în limita unui cuantum stabilit anual. Suma oferită poate asigura finanțare totală sau finanțare parțială. În cazul finanțării parțiale, suma poate fi folosită pentru a atrage fonduri europene sau investitori privați. Perioada 2017-2020, buget estimat: 20 milioane euro”.
15. În domeniul fonduriloreuropene, Guvernul promie ”lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați, până la sfârşitul anului 2017”.
16. ”Achitarea fără întârziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii și până la achitarea lor de către Autoritățile de Management”.
17. ”Monitorizarea atentă a fiecărui proiect prin introducerea funcției de manager de proiect în cadrul Autorităților de Management și obligația unei întâlniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului”.
18. ”Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale: o proporție importantă a investițiilor, și anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de împrumuturi și de garanții pentru fazele incipiente și de creștere”.
19. Prin intermediul Programului Operațional Regional, ”2.500 de IMM-uri vor fi sprijinite pentru construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii” iar ”60 de centre de transfer tehnologic vor oferi servicii suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat”.

 

PROGRAMUL DE GUVERNARE AL GUVERNULUI MIHAI TUDOSE