Leul nu mai are spaţiu de apreciere

După cinci săptămâni în care euro a testat depăşirea pragului de 4,6 lei în perioada analizată, leul a reuşit să recupereze o parte din terenul pierdut, însă indicii ROBOR s-au plasat în apropierea dobânzii de politică monetară, semn că a rămas o singura direcţie: în sus!
Septembrie s-a închis cu o medie de 4,5991 lei, maximum al ultimilor mai bine de cinci ani. Prima şedinţă din octombrie a adus o scădere la 4,5871 lei, iar la jumătatea intervalului a coborât până la 4,5772, un minimum al ultimelor două luni. La finalul perioadei media a fost stabilită la 4,5775, tranzacţiile realizându-se între 4,574 – 4,581 cu închiderea la 4,576 – 4,579 lei.
Media dolarului american a coborât de la 3,9086, la debutul intervalului, la 3,8904 lei, dar a crescut la finalul acestuia la 3,9107 lei, în condiţiile în care cotaţiile din piaţă au fluctuat între 3,9 şi 3,921 lei.
Moneda elveţiană s-a depreciat pe pieţele internaţionale de la 1,139 la 1,15 franci/euro, astfel că media ei a alunecat de la 4,0259 la 3,9857 lei, perioadă fiind încheiată la 3,9931 lei.
Viitorul nu arată prea bine pentru leu. Analiştii grupaţi în CFA România estimau în ultimul lor raport, realizat pe baza prognozelor din august, un nivel de 4,62 lei pentru o perspectivă de şase luni, respectiv de 4,65 lei pentru una de 12 luni.
Zilele trecute a apărut un raport al celor de la UniCredit, care estimează că „tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar deasupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”. Analiza ia în considerare faptul că BNR nu se va opune unei deprecieri treptate a leului, iar „tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6 – 4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018, care va coincide cu momentul înăspririi politicii monetare a băncii centrale, care se va corela cu o anticipată creştere a inflaţiei.
Analiştii de la UniCredit cred că BNR „ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”.
O astfel de evoluţie se va reflecta şi în continuarea procesului de creştere a indiciilor ROBOR. Aceştia au încheiat perioada la 1,78%, în cazul celui la trei luni, respectiv la 1,87%, pentru cel la şase luni, după mai multe săptămâni de creştere constantă. A fost necesară o injecţie de lichiditate din partea BNR, care a împrumutat băncile comerciale cu 9,3 miliarde de lei, printr-o operaţiune de tip repo cu scadenţa la 7 zile, la o dobândă de 1,75%, prima astfel de intervenţie derulată din august 2015.
De altfel, guvernatorul BNR a afirmat: „Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din zona dobânzilor foarte scăzute, apropiate de zero, în toată lumea. Mişcarea de dobândă a fost prognozată de BNR. Creşterea dobânzilor este inevitabilă”.
Perechea euro/dolar a avut o evoluţie descendentă, de la 1,1816 la 1,1670 dolari, minimum al ultimelor circa două luni. Pieţele americane au închis intervalul la 1,1732 dolari, investitorii preferând să îşi marcheze profiturile.
Aprecierea dolarului a fost consecinţa evoluţiei pozitive a pieţei muncii din SUA, şomajul coborând de 4,4% în august la 4,2% în septembrie.

Analiza cuprinde perioada 2 – 6 octombrie şi a fost transmisă de DOMUS M&D