Neputinţă maximă la mamutul cu 6.000 de angajaţi

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are o organigramă cu peste 6.000 de salariaţi * cu toate acestea, societatea nu este capabilă să repare nici măcar gropile fără să facă licitaţie publică şi să aloce sume importante de la bugetul de stat * Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, consideră că activitatea companiei ar trebui reorganizată

O amplă analiză a zf.ro scoate în evidenţă o anomalie la nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), care anul trecut a avut un buget de 1,5 miliarde de euro. Cu circa 6.000 de salariaţi, dintre care aproape jumătate sunt muncitori, CNADNR depăşeşte constructori importanţi precum Hidroconstrucţia, care avea circa 3.500 de angajaţi în 2013, cel mai recent an pentru care există informaţii publice la Ministerul Finanţelor.

Cu toate acestea, compania trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România. Dacă ar construi sau reabilita drumuri în regie proprie, CNADNR ar economisi mai mult timp în realizarea proiectelor.

În ultimii ani, licitaţiile de execuţie au fost întârziate luni bune din cauza contestaţiilor. Potrivit informaţiilor zf.ro, realizarea proiectelor de construcţii în mod direct de către CNADNR ar putea aduce şi o reducere a costurilor, pentru că beneficiarul unei lucrări ar fi acelaşi cu antreprenorul acesteia, ceea ce înseamnă că s-ar urmări o optimizare a costurilor. „Compania de drumuri trebuie reorganizată astfel încât centrul de greutate să treacă către direcţiile regionale. Ar trebui ca tot ce înseamnă mici intervenţii, întreţineri zilnice să se facă, atât partea de proiectare, cât şi cea de execuţie, de direcţiile regionale şi secţiile de drumuri naţionale“, spune Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi.

FOTO Cifrele din spatele dezvoltării Moldovei EXCLUSIV

De altfel, situaţia CNADNR a fost sesizată recent şi de ministrul Transporturilor Ioan Rus, care a arătat că această companie ar trebui să fie un „jucător mare“ în piaţa construcţiilor, dar în schimb funcţionează mai degrabă ca un intermediar între bugetul statului şi diverşi constructori privaţi. În acest sens, Rus a spus că este necesară o reevaluare „foarte solidă“ a activităţii CNADNR.

„Acum sunt 6.000 de oameni, dar mulţi sunt în plus şi nu pot fi folosiţi în condiţii optime. A fost o perioadă acum câţiva ani în care s-a încercat externalizarea a tot ceea ce făcea compania de drumuri. Acum se încearcă readucerea anumitor activităţi în cadrul companiei, să nu mai stăm cu mâna întinsă. Este extrem de clar ce ar trebui făcut, mai greu este însă de pus în practică“, spune Nicolae Boţu.

Mai mult, anul acesta CNADNR va mai angaja circa 500 de salariaţi. Potrivit Mediafax, CNADNR a argumentat necesitatea posturilor noi prin extinderea sistemului informatic de emitere şi gestiune a rovinietei, dar şi prin redimensionarea activităţii la nivelul direcţiilor regionale şi înfiinţarea unor secţii de autostrăzi având în componenţă centre de întreţinere şi coordonare.

Exclusiv- Inventarul drumurilor ciuruite din Moldova

Potrivit analizei zf.ro, CNADNR avea la finalul lunii iulie a anului trecut aproape 1.100 de persoane aflate în funcţii de conducere. Cu alte cuvinte, circa unu din şase angajaţi ai CNADNR făcea parte din personalul de conducere, care include directori regionali, şefi de departamente, şefi compartimente, şefi de birouri sau directori adjuncţi. Din cei circa 6.000 de salariaţi ai companiei de drumuri, puţin peste 2.700 erau muncitori.

Peste 800 de angajaţi ai CNADNR erau la mijlocul anului trecut specialişti cu studii medii, printre care controlori de trafic, casieri de taxare, laboranţi, tehnicieni, contabili, maiştri sau arhivari. De asemenea, compania de drumuri mai avea peste 500 de ingineri, 430 de economişti şi 140 de consilieri juridici. Salariul mediu brut lunar al angajaţilor CNADNR în prima jumătate a anului trecut a fost de 2.603 lei.

 

CNADNR îşi va majora anul acesta cheltuielile cu investiţiile până la 5,5 miliarde de lei, adică de peste două ori şi jumătate mai mult faţă de 2014. De altfel, în 2014 guvernul a apăsat în general pedala de frână pe investiţii, în contextul în care a urmărit un deficit bugetar cât mai mic. În acest context, CNADNR a avut anul trecut cheltuieli cu investiţiile de doar 2 miliarde de lei, adică la jumătate faţă de 2013.