Noul Cod fiscal: Modificări care au scăpat aproape neobservate la prima vedere

 Multe modificări ale Codului fiscal au scăpat aproape neobservate până la publicarea formei finale a legii.

Din perspectiva unui investitor, eliminarea impozitului pe construcții și reducerea impozitului pe dividende încă de la 1 ianuarie 2016 ar fi fost probabil de preferat, chiar în dauna reducerii cotei de TVA cu patru puncte procentuale, date fiind presiunile asupra bugetului. Calculele politice au dus însă la un rezultat diferit, anul 2016 fiind unul electoral. Pentru populație, reducerea TVA este un beneficiu  mult mai concret decât o creștere economică (abstractă) în urma investițiilor, tradusă prin creșterea numărului de locuri de muncă, a productivității, a nivelului de trai.

Persoane fizice

Din perspectiva omului de rând, discuția fiind centrată pe reducerea cotei de TVA, a scăpat poate din vedere „detaliul“ că taxele locale (pe clădiri, terenuri, autovehicule) vor putea fi majorate de anul viitor de către autoritățile locale. Din aceleași calcule politice, rămâne de văzut câte vor și face acest lucru încă din 2016, în pragul alegerilor locale. Însă mai mult ca sigur taxele locale vor crește din 2017.

De asemenea, persoanele fără venituri sau cu venituri sub nivelul salariului minim pe economie vor datora contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5% asupra salariului minim pe economie (în prezent 1.050 lei, propus a crește la 1.200 lei de la 1 ianuarie 2016). Astfel, nu doar că sunt acum reglementate prin lege situațiile aberante în care persoane care obțineau, de exemplu, venituri din dividende de 1 leu, datorau contribuții sociale de câteva sute de lei, dar mai mult, pentru a nu exista discriminare, vor datora aceleași contribuții și persoanele fără niciun venit. Discriminare mai poate exista însă, în condițiile în care contribuția nu va fi datorată totuși de către persoanele aflate în întreținerea unei persoane asigurate (soț/soție sau părinți, fără venituri proprii).

Amnistia fiscală de anul acesta, care privea aceste situații, capătă acum un nou înțeles. Pare că nu exista de fapt intenția ca aceste persoane să fie exceptate de la plata CASS, ci era doar o recunoaștere a faptului că legea nu era clară pentru toată lumea. S-a șters cu buretele ce a fost, însă acum se presupune că legea este clară, iar pentru a beneficia de îngrijiri medicale în sistemul public, persoanele fără venituri trebuie să se înregistreze fiscal și să plătească CASS. CASS se va datora asupra tuturor veniturilor obținute de o persoană fizică (de exemplu, și pentru veniturile din investiții, cum ar fi dividendele, sau pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală). Începând cu 1 ianuarie 2017, baza de calcul va fi plafonată la nivelul a cinci salarii medii lunare pe economie.

Există și vești bune: pentru salariați vor crește deducerile personale, ceea ce se va traduce într-o scădere a impozitului pe salarii, respectiv creștere a venitului net. De asemenea, anumite beneficii salariale vor deveni neimpozabile și vor putea fi deduse primele de asigurare voluntară de sănătate în limita a 400 euro anual.

Venituri din investiții

Și pentru că am menționat mai sus de dividende, acestea vor fi integral subiect al CASS. Începând cu 1 ianuarie 2017, cota impozitului pe dividende va scădea la 5%, iar baza lunară de calcul a CASS va fi plafonată la nivelul a 5 salarii medii brute pe economie. Anul 2016 va fi însă unul sumbru pentru distribuția de dividende către persoane fizice care, spre exemplu, nu realizează venituri din alte surse: cota efectivă de impozitare va creşte de la 16%, cât este în prezent, la 21,5% (fiind adăugată cota CASS de 5,5%), iar baza de calcul va fi întreaga sumă încasată, nefiind plafonată.

Activități independente

Contribuția de asigurări sociale (CAS) va fi datorată de către toate persoanele care realizează venituri din activități independente, indiferent dacă sunt şi salariate, fiind obligatorie cota individuală (10,5%) și putându-se opta pentru cota integrală (26,3%).

Crește însă de la 20% la 40% cota forfetară de cheltuieli (deducere) pentru veniturile din chirii și din drepturi de proprietate intelectuală.

Companii

Odată cu reducerea cotei de TVA de la 24% la 20%, una dintre cele mai anticipate schimbări ale Codului Fiscal, se așteaptă ca o consecință (alături de reducerea evaziunii fiscale) să fie creșterea cifrei de afaceri în rândul contribuabililor, generată de creșterea volumului de vânzări. Rămâne de văzut, însă, dacă modificarea va avea efectul scontat, mai ales, prin prisma bilanțului relativ recent încheiat în cazul efectelor reducerii cotei de TVA la comercializarea pâinii și a produselor de panificație.

Cealaltă schimbare importantă în materie de TVA se referă la livrările de (1) clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, în regim de taxare obligatoriu sau opțional, (2) aur de investiții, în regim de taxare opțional, (3) telefoane mobile, (4) dispozitive cu circuite integrate, dar și (5) console de jocuri, tablete PC și laptopuri. În cazul vânzării de astfel de produse către cumpărători plătitori de TVA, furnizorii nu vor mai avea obligația de a colecta TVA, clienții înregistrând TVA aferentă prin mecanismul taxării inverse (în principiu, o operațiune neutră din punct de vedere al TVA). Principalul efect al implementării taxării inverse ar trebui să îl reprezinte combaterea evaziunii fiscale și creşterea gradului de colectare a TVA în sectoarele economice în cauză, în subsidiar, traducându-se teoretic inclusiv în îmbunătățirea fluxurilor de numerar în materie de TVA la nivelul furnizorilor. Cu toate acestea, modificarea legislativă ar putea avea drept urmare și finanțarea de către furnizori a bugetului statului (având în vedere procesul greoi de restituire a TVA, în cazul contribuabililor care vor începe să înregistreze o poziție de TVA de rambursat ca urmare a aplicării măsurilor de simplificare), care, practic, ar putea semnifica tot pentru aceștia un dezavantaj în materie de fluxuri de numerar. Trecând la impozitele directe, un aspect pozitiv este că microîntreprinderile nou-înființate vor putea beneficia de cota de 1% în primii doi ani de funcționare, cu condiția să aibă cel puțin un salariat. 

În ce privește impozitul pe profit, au fost introduse clarificări și modificări privind regimul deducerii cheltuielilor. De exemplu, deducerea pentru cheltuieli sociale crește de la 2% la 5% din cheltuielile salariale, limita creditului fiscal pentru sponsorizare crește de la 0,3% la 0,5% din cifra de afaceri (limita de 20% din impozitul pe profit datorat rămâne neschimbată), extinderea scutirii profitului reinvestit și la investițiile în echipamente de calcul, deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului. Este încurajată astfel inovarea, devin deductibile, în anumite condiții, cheltuielile cu stocuri degradate (de exemplu, produsele expirate).

Interesant este că a fost eliminată cota minimă de 5% din cifra de afaceri pentru entităţile care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive.

Concluzie

După multe discuții, negocieri și poate prea puține analize de impact, avem în sfârșit un Cod fiscal modernizat. Chiar dacă majoritatea modificărilor sunt clarificări și corelări de ordin tehnic, ce prezintă interes mai mult pentru practicienii în fiscalitate, sunt și măsuri care pot avea un impact major asupra anumitor categorii de persoane sau companii. Pentru companii, fie și doar pentru clarificările de ordin tehnic, vor exista reale beneficii.

Pentru persoanele fizice, în ansamblu, va rezulta o relativă creștere a puterii de cumpărare, în urma reducerii TVA. La o privire mai atentă însă, e posibil să rezulte o sarcină fiscală mai mare decât în prezent, cel puțin pentru anumite categorii de persoane.