Romavia, istoria unui faliment anunţat

 

Compania Română de Aviaţie Romavia RA Buftea avea datorii totale de peste 70,69 milioane lei la finalul anului 2013. Compania şi-a mărit numărul angajaţilor şi a acordat prime, deşi înregistra pierderi şi nu avea fonduri nici pentru plata salariaţilor existenţi. Bugetul Romavia RA este aprobat de Guvern, cu avizul ministerelor Finanţelor şi Muncii. Creditorii se pot înscrie la masa credală până la data de 19 septembrie 2014.

 

 

Compania Română de Aviaţie Romavia RA Buftea, judeţul Ilfov a intrat direct în faliment simplificat, la propria cerere, prin încheiere de şedinţă pronunţată de Tribunalul Ilfov, la 4 august 2014.

Încercarea creditorului Veneto Banca SPA Italia de a participa la proces ca intervenient în nume propriu a fost respinsă de judecător, care a transformat cererea băncii în declaraţie de creanţă. Interesant este că şi Ministerul Apărării a depus o cerere similară, care a fost respinsă şi ea.

Lichidator judiciar a fost desemnat Rovigo SPRL, iar instanţa a fixat următoarele termene limită în cadrul procedurii falimentului: pentru depunerea, de către creditori, a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii - 15 zile de la notificare, pentru soluţionarea opoziţiilor: nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a opoziţiilor, pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului – 19.09.2014, pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar de creanţe – 30.09.2014, termenul de definitivare a tabelului creanţelor – 26.10.2014 iar data primei şedinţe a adunării generale a creditorilor a fost stabilită pe 6.10.2014.

Datorii colosale

Conform bilanţului pe anul 2013, Romavia a acumulat datorii totale în valoare de 70.691.419 lei. Numai la bugetele de stat, firma avea, la 30 iunie 2014, datorii totale de 6.679.422 lei, din care circa jumătate, adică 3.325.439 lei, reprezintă evaziune fiscală prin stopaj la sursă. Astfel, 4.385.671 lei sunt obligaţii restante la bugetul de stat, din care 2.189.017 lei impozit pe venit din salarii, 1.270.448 lei reprezintă obligaţii restante la bugetul asigurărilor sociale de stat, din care 713.766 lei contribuţia individuală de asigurări sociale reţinută de la angajaţi, alţi 4.597 lei sunt obligaţii restante la bugetul asigurărilor pentru şomaj, din care 1.542 lei contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la angajaţi, iar 1.018.706 lei sunt obligaţiile restante la bugetul asigurărilor de sănătate, din care 421.114 lei contribuţia individuală de asigurări de sănătate reţinută de la angajaţi.

De altfel, din ultimii 5 ani, doar unul a fost încheiat cu profit, restul fiind cu pierderi importante, cele mai mari fiind aferente anului 2010, când s-au cifrat la 28.671.881 lei. În 2013, pierderile au scăzut la 7.238.508 lei, de la 11.258.444 lei în anul anterior.

Un faliment anunţat

În luna mai 2014, reprezentanţii Guvernului au anunţat că vor declanşa o procedură mai permisivă a insolvenţei, cu plăţi restante de aproape 10 milioane euro, după ce au scos milioane de lei din buget pentru datoriile companiei, dar i-au restrâns activitatea şi au avizat cheltuieli nejustificate.

Romavia a fost înfiinţată în 1991 în coordonarea Ministerului Apărării, pentru transport aerian de călători, marfă şi poştă, în trafic intern şi internaţional, precum şi pentru deplasările demnitarilor.

În timp, însă, activitatea de zboruri comerciale şi speciale a companiei a fost diminuată prin suspendarea certificatului de operator aerian de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, din cauza lipsei banilor pentru închirierea de aeronave, ceea ce a amplificat reducerea veniturilor. Astfel, Romavia nu a mai avut o poziţie strategică la nivel naţional, prin faptul că nu a mai deţinut exclusivitatea în organizarea, pregătirea şi efectuarea zborurilor speciale.

La restrângerea activităţii de transport aeronautic s-au adăugat, conform unui raport al Curţii de Conturi prezentat în presă anul trecut, cheltuieli nejustificate din punct de vedere economic, prin supradimensionarea departamentelor cu angajaţi, efect al reîncadrării unor pensionari, deşi veniturile nu erau suficiente nici pentru plata angajaţilor, şi acordarea de prime, deşi activitatea era redusă. Aceasta în condiţiile în care, potrivit raportului, cheltuielile companiei erau acoperite doar în proporţie de 12,5% din veniturile proprii, diferenţa reprezentând subvenţii de la buget.

Conform legii, bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei este aprobat de Guvern, cu avizul ministerelor Finanţelor şi Muncii.

Noua Lege a insolvenţei girează falimentul

Intrarea Romavia în insolvenţă a fost pregătită de Guvern încă de la începutul acestui an şi asumată ca atare, în luna februarie, în proiectul scrisorii de intenţie pregătită să fie înmânată Fondului Monetar Internaţional (FMI). La acel moment, conform scrisorii, Guvernul s-a angajat ca trei companii să fie trecute în insolvenţă sau lichidare, pe această listă fiind incluse atunci Intervenţii Feroviare, Romavia şi Servicii Energetice Oltenia.

Angajamentul a fost asumat după ce Executivul aprobase noul Cod al insolvenţei, stabilind că în insolvenţă pot intra şi regiile autonome. Compania Romavia are statut de regie autonomă.

Din cauza unor alte prevederi, Curtea Constituţională a decis că acest Cod este neconstituţional şi a obligat Guvernul să refacă proiectul. Documentul a fost modificat, fiind însă păstrată prevederea care permite insolvenţa regiilor autonome. Această întârziere în promulgarea noului Cod al Insolvenţei a amânat şi intrarea Romavia în insolvenţă, iar Guvernul a înlocuit-o pe lista companiilor care vor intra în insolvenţă, transmisă FMI. 

Romavia a lăsat statul român fără nicio aeronavă oficială

Un studiu al Băncii Mondiale, prezentat de presă în octombrie 2011, releva că un sfert din cele 154 companii de stat monitorizate de Guvern şi FMI au acumulat pierderi care ajung şi la sute de mii lei/angajat şi doar 14 dintre unităţile de stat au avut profit peste media sectorului privat, societăţi pentru care Guvernul a amânat mulţi ani restructurarea şi le-a susţinut puternic cu subvenţii.

Pe lista acestor companii cu pierderi importante a fost inclusă şi Romavia, cu o pierdere calculată la 144.000 lei/angajat, fiind prezentată ca aflându-se în stare de faliment, dar considerată deocamdată drept viabilă.

Cu doar două luni înainte de prezentarea acestui studiu, Guvernul alocase Ministerului Apărării, prin rectificare bugetară, 12 milioane lei pentru achitarea obligaţiilor companiei Romavia.

Ca urmare a disputelor politice, România nu mai are în acest moment nicio aeronavă oficială. Vechiul avion al Romavia, Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi, cunoscut drept „Air Force One al României”, folosit, începând din perioada regimului Nicolae Ceauşescu, de către toţi preşedinţii ţării, a fost vândut în 2012 pentru 2 milioane de euro. La momentul vânzării, aeronava avea interdicţie de aterizare pe aeroporturile europene din cauza nivelului de zgomot care depăşea limitele admise în UE. Pentru zborurile preşedintelui, era însă obţinută o derogare.

www.antitepari.ro