Salarii la Stat vs salarii in privat. Din 58 de sectoare economice in 32 Statul plateste mai bine. Mult mai bine

 In banci si asigurari, mai ales in zona fondurilor de pensii, e mult mai bine sa lucrezi la Stat; castigi cu 2000 de lei mai mult decat in privat, pe o functie similara, arata datele INS obtinute la solicitarea HotNews.ro. In invatamantul de stat se iau de asemenea bani mai buni decat in cel privat. La fel si in domeniul metalurgic, unde romanii care lucreaz la Stat iau cu peste 2400 de lei mai mult decat in privat. Una peste alta, in 32 sectoare economice Statul face jocurile in privinta salariilor, in vreme ce in 26 de cazuri situatia e in favoarea mediului privat.


Mai jos aveti salariile la Stat (net)-cele cu albastru vs salariile (tot net) la privat (coloanene rosii):




Iar cand salariile cresc din ratiuni administrative ( ca sa nu le spunem electorale), cei de la Stat se bucura, in vreme ce antreprenorul din privat se intristeaza. Si asta pentru ca el e nevoit sa reduca alte costuri sau sa isi scumpeasca pridusele astfel incat sa poata suporta cresterea salariala pe care Statul le-o ofera propriilor slujbasi.

Ca idee, in Romania anului 2014, capitalul public a fost de 17% iar cel privat de 83% (43% autohton vs 40% strain), spune si Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR in cadrul unei conferinte recente sustinute la ASE.

"Sectorul privat reprezinta motorul economiei romanesti, absorbind cea mai mare parte a fortei de munca salariate. Astfel, in anul 2014, repartizarea numarului mediu al salariatilor pe forme de proprietate releva faptul ca mai mult de doua treimi dintre acestia au lucrat in societati cu capital privat (72,5%). Comparativ cu anul 2013 s-a inregistrat o crestere a numarului mediu de salariati in societatile cu capital privat, cu 73,6 mii persoane", se arata in lucrarea INS obtinuta de HotNews.ro. 

• Drept e ca in privinta modului in care e platita munca in Romania, avem si aici o problema. In teorie raportul este 60-65% pentru munca si de 30-35% pentru capital. In timp ce in tarile dezvoltate, capitalului ii revine 40% din VNN si muncii 60%, in Romania, situatia este inversa: capitalul primeste 60%, iar munca sub 40% in 2014. Desi in anul 2000 raportul era 50%-50%, dupa 2008 (raport 48%- 52%), costul crizei a fost transferat asupra salariatilor, iar raportul s-a degradat pentru munca la 40%, capitalului revenindu-i 60% (evolutie favorizata de legislatia muncii adoptata in 2010)
  
  
  
   

• Nivelul de trai este dat de ce incaseaza un stat (Venitul National Brut- VNB) si mai putin de ce produce (PIB). Dealtfel, UE calculeaza contributia tarilor la propriul buget in functie de VNB nu de PIB. Iar raportul VNB/PIB a scazut cu 3 p.p. In 1989, VNB era mai mare decat PIB cu 0,4 mld.euro (+1%).  Dupa 1990, situatia se inverseaza, PIB fiind tot mai mare fata de VNB , iar in 2013, diferenta negativa dintre VNB si PIB ajunge la 2,7 mld. euro (-2%)

Numarul mediu al salariatilor a crescut pe parcursul anului 2014 cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent, ajungand la 4507,7 mii persoane.

• Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau in sectorul serviciilor, ponderea acestora reprezentand 61,1% in anul 2014. In industrie si constructii lucrau 36,5% dintre salariati, iar in cel primar (agricultura, silvicultura, piscicultura) numai 2,4%.

Efectivul salariatilor la sfarsitul anului 2014 a fost de 4,90milioane persoane, barbatii reprezentand 52,5% din total.

• Luat pe judete, castigul salarial mediu lunar net s-a situat sub media pe economie in 36 dintre judete. Cel mai scazut nivel, respectiv de 1251 lei s-a inregistrat in judetul Harghita, iar cel mai ridicat nivel in Municipiul Bucuresti (2441 lei).

• Femeile se regasesc cu preponderenta in sectorul serviciilor (comerciale si sociale), activitatile caracterizate prin grad pronuntat de "feminizare" al fortei de munca salariate fiind cele de sanatate si asistenta sociala (79,8% din numarul total al salariatilor din ramura), invatamant (70,5%), intermedieri financiare si asigurari (69,4%), hoteluri si restaurante (61,5%).

• Daca femeile predomina in sectorul public (58,8% din totalul salariatilor din unitatile cu forma de proprietate publica), barbatii sunt majoritari (57,1%) in intreprinderile ce apartin sectorului privat.

• Din distributia pe forme juridice  (SRL, SA, Regii Autonome) se observa ca societatile comerciale angajeaza 76,9% din numarul mediu total al salariatilor, proportie in crestere cu 0,1 puncte procentuale fata de anul precedent. Repartizarea numarului mediu de salariati dupa clasa de marime a intreprinderilor arata ca 46,1% isi desfasoara activitatea profesionala in unitatile mari, cu 250 salariati si peste, 29,1% in intreprinderile mici, cu mai putin de 50 de salariati si restul de 24,8% in cele de marime mijlocie, cu 50-249 salariati.

Din observarea aceleiasi repartizari, dar pentru fiecare din cele doua sectoare ale formelor de proprietate, se constata ca imaginea se modifica semnificativ. Astfel, in sectorul public, numai 9,2% dintre salariati se regasesc in unitatile mici, alti 14,8% in cele de marime mijlocie, proportia covarsitoare (76,0%) revenind intreprinderilor mari (cu 250 salariati si peste). In schimb, in sectorul privat, aceasta repartizare este mult mai echilibrata, proportiile pe cele trei clase de marime avand valori mult mai apropiate.

Cand vorbim de salarii e bine sa avem in vedere si randamentul capitalului, cel care masoara totalul veniturilor anuale obtinute din capital, raportat la capitalul investit. Cati lei scoti la 100 de lei investiti, altfel spus. In Romania, randamentul capitalului privat autohton a crescut continuu de la 11% in 2003 la 21% in 2013, factorul
determinant fiind cresterea de la 52% la 60% a remunerarii capitalului din VNN - un rezultat al concurentei slabe pe piata capitalului si a fortei reduse de negociere a salariatilor (Ca idee, in tarile dezvoltate, in care este mai echilibrat raportul capital-munca in VNN, randamentul capitalului este mai mic :6%-Franta, 8%-Marea Britanie, 10%-Germania) 

• Cum s-a format de fapt mediul privat romanesc?

Din 1989 incoace au fost privatizate 7500 de intreprinderi pentru care s-au incasat 7 mld. euro, din care contravaloarea BCR a fost de 2,3 mld. (rezulta, fara BCR, un pret mediu de 667.000 euro/intrep.)




 Cele 7 mld. euro obtinute prin privatizare au fost folosite astfel:

• 4,4 mld. euro virate la Trezoreria Statului,

• 0,2 mld. euro despagubiri acordate de AVAS

• 2,4 mld. euro au finantat cheltuieli curente ale bugetului de stat

Suma de 4,4 mld. euro virata la Trezoreria Statului a fost folosita astfel: 

•  1 mld. euro pentru finantarea datoriei publice

• 1 mld. euro imprumuturi acordate autoritatilor de management al fondurilor europene

• 0,2 mld. euro imprumuturi catre autoritatile locale

• sold disponibil in cont 2,2 mld. euro

 Prin contractele de privatizare, alte 3,5 mld. euro au reprezentat majorari de capital ale noilor actionari privati la societatile comerciale privatizate. Privatizarea a cuprins si transferul gratuit a 30% din capitalul social al statului (1,6 mld. euro) prin programul de privatizare in masa si, institutional, prin intermediul a cinci fonduri ale proprietatii private (actualmente societati de investitii financiare)

Despagubirile in bani au reprezentat 5,5 mld. euro, din care

•  4 mld. euro prin Fondul Proprietatea

•  1,5 mld. prin ANRP, AVAS si MFP

In natura s-au restituit :

•  10.500 imobile (scoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinte, inclusiv apartinand cultelor religioase etc.) reprezentand echivalentul a 2 mld. euro

•  2,2 mil. ha terenuri, din care: 1,9 mil. ha teren extravilan ( 1,3 mil. ha teren agricol si 0,6 mil. ha paduri) si 0,3 mil. ha teren intravilan

• Alte 5 mld. euro reprezinta obligatii ale statului, conform legislatiei specifice, care se vor achita in bani sau in alte active publice, din care: 0,5 mld.euro obligatii evaluate si aprobate, dar neplatite, 4,5 mld. euro estimari privind obligatii viitoare, pe baza cererilor formulate de cetateni, dar neaprobate, inca, de institutiile competente S-au aprobat ajutoare de stat in valoare de 0,8 mld. euro aferente unor planuri de investitii de 3,1 mld. euro o din care s-au achitat 0,45 mld. euro (56%) pentru investitii realizate de 2,6 mld. euro (84%)