Străinii deţin tot mai multe terenuri agricole

În timp ce 73% dintre fermierii români trăiesc în exploataţii de subzistenţă, străinii acaparează tot mai multe suprafeţe * în prezent, peste un milion de hectare sunt în proprietatea străinilor

Potrivit unei analize a companiei AgroIntelligence SISA prezentate de zf.ro, peste un milioane de hectare de teren arabil – 10,6% din suprafaţa totală de teren arabil a României – se află în proprietatea străinilor. 23,4% din suprafaţa agricolă deţinută în România de străini aparţine italienilor, 15,5% - nemţilor, 10% - arabilor, 8,2% - ungurilor, 6,2 % - spaniolilor, 6,1% - austriecilor şi 4,5% - danezilor, potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanţă în sectorul agroalimentar şi care a ajuns la aceste rezultate analizând rapoartele notariale.

„Trebuie făcute legi care să încurajeze arenda. Prin vânzarea pământului noi ne vindem patrimoniul naţional. Dacă unii au transformat «patrimoniu naţional» în «capital» nu înseamnă că este în regulă. Ungurii, nemţii au spus că pământul este patrimoniul naţional, prin urmare nu circulă cum vrea unul sau altul. Cei care deţin terenuri agricole sunt proprietari de patrimoniu naţional, prin urmare nu ar trebui să-l dea cui vor şi cum vor”, a declarat fostul ministru al agriculturii Valeriu Tabără, în cadrul conferinţei Agrostandard.

Pe de altă parte, micii fermierii care deţin până în 10 hectare de teren şi care practică agricultură de subzistenţă nu pot beneficia de fonduri europene pentru că nu respectă condiţiile minime necesare pentru accesare, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii. „73% dintre fermieri trăiesc în exploataţii de subzistenţă, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, aşa cum a fost aprobat de fostul guvern“, arată un raport realizat de Ministerul Agriculturii.

Pentru a avea acces la fiinţarea din  fonduri europene, fermele trebuie să aibă o dimensiune economică minimă de 8.000 standard outputs, o unitate de măsura care indică dimensiunea economică a fermei şi care este echivalentul a 8.000 de euro, potrivit lui Alexandru Potor, preşedintele FNGAL. „Dacă eşti un investitor din mediul rural, pentru a face primul pas în a accesa fonduri trebuie să calculezi dacă ferma ta generează un minim de 8.000 de standard outputs. Dacă nu generează, ferma nu este eligibilă pentru a depune cererea. Pragul ar trebui scăzut de la 8.000 de standard outputs la 4 - 5.000 pentru fermele mai micuţe“, a spus el.

Două firme din Moldova sunt interzise la licitaţiile publice EXCLUSIV

Grupurile de Acţiune Locală (GAL), care au rolul de a contribui la dezvoltarea comunităţilor din mediul rural, au o alocare financiară de aproximativ 650 de milioane de euro pentru perioada 2014 - 2020, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani europeni pe care vor să îi investească în înfiinţarea de centre de îngrijire pentru bătrâni şi cooperative agricole, sprijinirea produselor tradiţionale, protecţia mediului şi sprijinirea comunităţilor de rromi, o altă comunitate marginalizată de sărăcie, care la rândul ei nu a reuşit să aibă acces la finanţare.

Bugetul alocat GAL-urilor aproape că s-a dublat faţă perioada de programare anterioară, ajungând de la aproximativ 375 milioane de euro în perioada 2007-2013, la 650 milioane de euro în exerciţiul financiar actual, o creştere care s-a reflectat şi în sporirea numărului de GAL-uri din ţară, de la aproximativ 160 unităţi la peste 230.

LOCURI DE MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE