Tradiţiile populare transformate în afaceri de succes
Dimensiune font:
* Proiectul „Made in Rural” sprijină dezvoltarea economică în satele Moldovei prin revitalizarea tradiţiilor populare * scopul principal este acela de a exploata potenţialul economic non-agricol al zonelor rurale * mai mulţi săteni din Iaşi şi Vaslui au devenit deja antreprenori cu acte în regulă
„Made in rural” este un proiect care îşi doreşte să încurajeze antreprenoriatul rural şi să dezvolte economic zonele rurale, oferindu-le celor interesaţi cursuri gratuite de formare, consiliere şi mediere profesională, precum şi sprijin pentru iniţierea unor mici afaceri. Obiectivul principal este acela de a crea în comunităţile rurale vulnerabile şansa la o viaţă mai bună, prin revitalizarea meşteşugăritului şi stimularea antreprenoriatului. Reînvierea meşteşugurilor tradiţionale este considerată o soluţie accesibilă pentru suplimentarea veniturilor şi poate reprezenta o alternativă viabilă la traiul din agricultura de subzistenţă, principala sursă de venit a persoanelor din mediul rural. De asemenea, proiectul Fundaţiei Word Vision România, cofinanţat din fonduri structurale europene, doreşte să ofere un sprijin micilor antreprenori cu idei ambiţioase. Sprijinul financiar este acordat persoanelor care în prima fază iau parte la cursurile organizate prin intermediul proiectului, după care intră într-un concurs de planuri de afaceri, unde cele mai reuşite 200 de proiecte sunt premiate.
Afaceri înfloritoare în satul natal
Un alt beneficiu al încurajării antreprenoriatului rural este acela că vine în întâmpinarea problemelor de natură economică pe care le au comunităţile de la ţară şi, simultan, combate fenomenul muncii în străinătate, departe de familie. Prin intermediul acestei iniţiative, meşteşugarii din satele României sunt învăţaţi să-şi transforme talentul într-o sursă de venit constantă, care să le schimbe viaţa în bine. Un foarte bun exemplu în acest sens este Marius Grădinaru, din comuna Cepleniţa, judeţul Iaşi. Acesta şi-a perfecţionat talentul din copilărie de a lucra cu lemnul, ajutându-şi tatăl în atelierul din gospodărie. Marius a dus, însă, pasiunea mai departe şi, cu ajutorul cunoştinţelor dobândite la cursuri şi a premiului câştigat, a transformat-o într-o afacere de succes. Marius a reuşit să contacteze un comerciant din Marea Britanie cu care a negociat timp de câteva luni condiţiile contractuale. Astăzi, este furnizor al companiei britanice pentru care realizează mici obiecte de artizanat ce sunt ulterior distribuite iubitorilor de handmade de pretutindeni. „Stăteam şi aşteptam să vină oamenii din sat să-mi bată la poartă. Acum ştiu că nu aşa se fac banii. E nevoie de planificare şi de căutarea permanentă de noi clienţi. Cursul de antreprenoriat mi-a schimbat perspectiva asupra muncii mele”, mărturiseşte Marius.
Succes şi în rândul vasluienilor
Însă, exemplul lui Marius nu este unul singular, el nu este unicul participant la proiect care vede acum lumea cu alţi ochi. Printre câştigătorii concursului sunt mulţi antreprenori care au înţeles că prima premisă a unei afaceri profitabile este să răspundă unei cerinţe a pieţei şi s-au orientat mai ales către alte activităţi tradiţionale care sunt acum la mare căutare. Astfel, asociaţia de meşteşugari „Bujorii din Laza”, Vaslui, a ajuns să fie una din cele mai active din cadrul proiectului. Aici, femeile îşi completează reciproc aptitudinile, reuşind să realizeze o gamă variată de obiecte lucrate manual: ii, genţi şi poşete stilizate cu motive tradiţionale şi bijuterii. „În cadrul expoziţiilor cu vânzare organizate în vara şi primăvara acesta în Bucureşti - în contextul unor evenimente corporate - ii-le şi gentuţele lucrate la Laza au fost printre cele mai apreciate produse. Asociaţia are deja şi o pagină pe o reţea de socializare prin intermediul căreia îşi promovează activităţile şi produsele”, a declarat Claudia Tokacs, reprezentant al Fundaţiei World Vision. Georgiana BĂNUC
În Iaşi şi Vaslui, proiectul a oferit consiliere şi mediere profesională (aproape 60 de persoane din Iaşi şi Vaslui fiind angajate pe perioadă nedeterminată). În comunele ieşene Cepelniţa, Buhalniţa, Costuleni, Hiliţa şi Scorbinţi, au obţinut calificare până la această dată peste 180 de persoane, iar în Vaslui un număr de 166 persoane din Todireşti, Laza, Poieneşti şi Vultureşti au fost implicate în proiect. În aceste două judeţe ale Moldovei au fost premiate 36 de planuri de afaceri.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau