Un an de neputinţă la Fortus

Administratorii fostului Combinat de Utilaj Greu invocă dificultăţile economice pentru a şterge din ruşinea eşecului primului an de reorganizare a companiei. Aceştia vor solicita instanţei de la Târgu Mureş prelungirea perioadei de reorganizare a Fortus. După un an de implementare a planului care ar fi trebuit să salveze fostul colos economic ieşean, acesta a înregistrat pierderi de 21,8 milioane de lei, cu mult mai mari decât cele prevăzute iniţial.

Administratorii fostului Combinat de Utilaj Greu au făcut public raportul oficial al primului an de reorganizare a companiei ieşene. Pierderi mult peste cele prevăzute, vânzări semnificativ mai mici şi onorarii de administrare sunt doar câteva dintre coordonatele „bifate” de consorţiul care coordonează situaţia Fortus SA Iaşi la finalul primului an de reorganizare judiciară. Astfel, după primele 12 luni de implementare a planului de reorganizare, veniturile din exploatare realizate de mâna de angajaţi care încă mai lucrează în secţiile Fortus s-au ridicat la 18,2 milioane de lei. Cu toate acestea, veniturile pentru această perioadă stabilite în plan erau de nu mai puţin de 40,5 milioane de lei. Concret, în ultimul an, activitatea de exploatare de la Fortus a înregistrat pierderi de 21,8 milioane de lei, faţă de cele 16,9 prevăzute prin plan. „Datorită specificului de utilaje de mare tonaj şi complexitate, cu ciclu lung de fabricaţie şi fiind la mijlocul anului (planul de reorganizare a fost confirmat pe data de 12 iulie 2013 – n.red.), când portofoliile pentru investiţii ale partenerilor noştri pentru anul 2013 erau încheiate, pentru primele trimestre de reorganizare judiciară nu s-a reuşit acoperirea cu contracte şi comenzi la nivelul necesar, societatea fiind nevoită să contracteze doar piese de schimb sau completări ocazionale oferite de clienţi”, explică administratorii eşecul realizării rezultatelor propuse în planul de reorganizare a Fortus SA.

 

Cheltuieli reduse prin demisie

În schimb, managerii Fortus au reuşit să reducă în ultimul an cheltuielile cu plata salariilor. Trimiterea în concediu fără plată a angajaţilor a adus economii de 4 milioane de lei fostului Combinat de Utilaj Greu. Astfel, conform planului de reorganizare cheltuielile salariale erau estimate la 20,01 milioane de lei, dar au fost efectuate plăţi de doar 16 milioane de lei. Explicaţia consorţiului care administrează compania este că „fondurile băneşti necesare achitării drepturilor salariale curente se vor asigura pentru fiecare subunitate şi sector în parte, în limita resurselor financiare asigurate din producţia realizată de aceasta şi funcţie de rezultatele obţinute de fiecare salariat în parte”, după cum se arată în raportul consorţiului format din Eurobusiness LRJ SPRL şi ISD Insolvency. Pe lângă această explicaţie, diminuarea cheltuielilor salariale din primul an de reorganizare s-a datorat şi reducerii numărului de personal, prin pensionări şi demisii, de la 680 de salariaţi la începutul reorganizării judiciare la 625 de salariaţi în activitate la data de 30 iunie 2014.

 

Vor prelungirea agoniei

Având în vedere rezultatele prezentate de consorţiul de administratori după primul an de implementare a planului de reorganizare, cele două companii specializate în insolvenţă au decis că au nevoie de mai mult timp. Astfel, recomandarea acestora este de prelungire a perioadei de implementare a planului. „Având în vedere rezultatele prezentate, consorţiul de administratori judiciari recomandă modificarea şi prelungirea perioadei de implementare a planului. Raportat la premisele avute în vedere la elaborarea planului, reinserţia societăţii în circuitul comercial este de durată, raportat la obiectul de activitate, dimensiunea şi structura societăţii. Contextul economic dificil, constrângerile mediului economic şi lipsa accesului la resurse sunt factori care vin în sprijinul recomandărilor administratorilor judiciari”, se arată în concluziile raportului de evaluare. 

 

După suspendarea deciziei de intrare în procedura de faliment, administratorii Fortus susţin că au început să apară şi contractele pentru export. Printre companiile care ar fi comandat produse făcute la Iaşi se numără JK Service din Belgia, DAB Grecia, Intertrade Beofon Serbia, Philips Kiln Anglia, BH Wachtberg Germania sau Lafarge România.