Unde ajunge lemnul din codrii României

Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn - peste şapte milioane de metri cubi * valoarea ambelor ajunge la aproximativ două miliarde de euro

Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări. Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (buşteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferenţa se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel).

În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămaşi, industria mobilei din România preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergând spre export, a explicat Nicolae Ţucunel. „Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în România“, a declarat acesta, citat de Mediafax.

El a mai arătat că, pe pieţele externe, produsele din lemn românesc se vând, în medie, la preţuri de peste 12 ori mai mari decât preţul mediu al lemnului vândut pe picior, Astfel, dacă lemnul pe picior este vândut la un preţ mediu de 123 de lei/ metru cub, preţul mediu al produselor vândute în fără este de 1.600 de lei/ metru cub, dar sunt şi produse care se vând cu peste 2.000 de lei/ metru cub.
Pieţele externe tradiţionale ale României sunt în Orientul Mijlociu şi Îndepărtat, Africa de Nord şi Europa, iar în ultimii doi - trei ani, pe fondul ultimelor evoluţii politice, România vinde mai mult în Emiratele Arabe Unite, Japonia şi China, şi mai puţin în alte ţări arabe şi Europa.

România a ajuns să importe lemn, dar nu în cantităţi foarte mari, în 2014 fiind vorba de un milion de metri cubi de buştean, în principal din ţările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, a mai spus preşedintele ASFOR. Potrivit lui Ţucunel, importurile se fac în principal pentru a mai acoperi din nevoile interne, pentru că „industria de lemn românească este obişnuită să cumpere mai ieftin“, astfel că producătorii preferă să vândă în afară. „Chiar dacă face şi importuri de lemn, România a fost întotdeauna un exportator net. Este de remarcat că la această dată producţia industriei lemnului din România se situează la cel mai înalt nivel istoric, atât ca valorificare a masei lemnoase, cât şi sub aspectul productivităţii randamentelor şi preţurilor obţinute pe pieţele noastre tradiţionale“, se arată în comunicatul ASFOR.

Ţucunel a precizat că, dacă ne lăudăm cu exporturi de peste 50 de miliarde de euro în 2014, la acestea a contribuit şi industria lemnului cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri a industriei lemnului din România este de circa 4,5 miliarde de euro.

Întreruperea chiar temporară a unor relaţii comerciale ale producătorilor români cu partenerii externi „ar produce un blocaj general, ceea ce va determina o scădere semnificativă a preţului lemnului pe picior, cu pierderi mari pentru deţinătorii de păduri şi cu afectarea gravă până la faliment a multor agenţi economici“, se mai spune în comunicatul ASFOR, preşedintele asociaţiei adăugând că interzicerea exportului ar fi o măsură „total împotriva domeniului“.

„Dacă se închid astfel de fabrici, nu mai repornesc. Nu poţi să omori un domeniu şi o industrie de acest nivel“, a mai declarat Ţucunel.

ASFOR precizează că în exploatări forestiere şi industria de prelucrare a lemnului activează 12.000 de agenţi economici, sunt angajaţi peste 100.000 de oameni, iar cifra de afaceri realizată anual este de peste 18 miliarde lei.