Unde au dispărut 80 de mari uzine româneşti

 Peste 80 de fabrici din ţară, din care 30 din Capitală, au ajuns în proprietatea retailerilor sau a dezvoltatorilor care construiesc locuinţe. Halele au fost dărâmate şi în locul lor au apărut turnuri din sticlă, mall-uri şi multe ansambluri rezidenţiale.

Vulcan, Tractorul, Electroputere, Semănătoarea, Rocar, UMEB, Electroaparataj, Tricodava, Spicul, Danubiana, Hidromecanica, Ventilatorul sunt doar câteva dintre fabricile-emblemă ale industriei comuniste. Pe aceste platforme se lucra la foc continuu, 24 de ore din 24, zeci de mii de oameni munceau în fiecare dintre ele şi produceau marfă pentru export. După revoluţie, coloşii comunişti nu au mai reuşit să facă rost de comenzi, de care până atunci se ocupa statul, şi au intrat în colaps sub povara datoriilor tot mai mari. Rând pe rând, au fost cumpăraţi pe nimic de firme sau oameni de afaceri care după ce a expirat perioada contractuală în care au fost obligaţi să menţină obiectul de activitate (redus la câteva zeci sau sute de oameni) au vândut terenurile către dezvoltatorii imobiliari.

Constructorii de mall-uri şi de complexe rezidenţiale s-au bătut cu marile lanţuri din retail şi cu fondurile de investiţii care activează în imobiliare pentru aceste terenuri, adevărate mine de aur. Cu toţi aveau nevoie de terenuri bine plasate cu suprafeţe de peste 3 hectare. Halele au fost dărâ-mate şi locul lor a fost luat de mall-uri, turnuri de birouri din sticlă sau ansambluri rezidenţiale. Transformarea produsă arată cum a evoluat economia românească în ultimii 25 de ani, cum producţia s-a prăbuşit şi locul ei a fost luat de consum şi servicii. În noile turnuri din sticlă lucrează mii de oameni, în firme de IT şi back-office (servicii pentru clienţi), iar în mall-uri merg zilnic să mănânce şi să se distreze mii de români. 

Braşov. La Tractorul, mall în loc de hale

În 1990, uzina producea 50.000 de tractoare anual şi avea 22.000 de angajaţi. În doar şase ani producţia a scăzut de la 50.000 la 6.000 de tractoare. În iulie 2007, în cadrul unei licitaţii, platforma Tractorul a fost cumpărată de către societatea imobiliară Flavus Invest, deţinută de fondul britanic Centerra Capital Partner, cu suma de 77 milioane de euro. Peste 5 ani, în 2012, francezii de la Auchan au achiziționat cele 100 de hectare ale Tractorul de la fondul de investiţii britanic, contra sumei de circa 25 milioane de euro. În locul halelor părăginite s-a deschis centrul comercial Coresi.

Craiova. Ce a rămas din Electroputere

Aproape 13.000 de angajaţi lucrau în 1989 la Craiova, unde se produceau şi reparau locomotive, care erau exportate în 70 de ţări. După Revoluţie, fabrica nu reuşeşte să-şi prelungească contractele şi pierde pe rând pieţele de desfacere. An de an lucrează pe credite şi se umple de datorii. Este scoasă la privatizare de cinci ori, între anii 2001- 2007, până îţi găseşte un cumpărător: Al Arrab Contracting Company, din Regatul Arabiei Saudite. Dar nici după privatizare lucrurile nu sunt prea roze, şi-n 2010, proprietarii decid vânzarea a 12 hectare din incinta fostei uzine către grupul francez Auchan şi belgienii de la BelRom, care construiesc aici primul mall din Craiova, Electroputere Park. Preţul plătit - 30 de milioane de euro. În 2012, arabii au mai vândut o bucată din fabrică către Grupul Feroviar Român, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. O mare parte din halele fabricii zac şi acum nefolosite.

Vulcan. Tender a vândut pământul din cartierul 13 Septembrie

Revoluţia a găsit uzina în plină înflorire, avea 10.000 de angajaţi, care fabricau 43.000 de tone de echipamente complexe pe an. Baza producţiei erau unităţile de pompare pentru ruşi şi componentele nucleare pentru centrala de la Cernavodă. Ambele au picat, uzina a trecut printr-un lung şir de restructurări la finalul cărora nu a reuşit să se redreseze. În 2007 statul a vândut 83,15% din acţiuni firmei Tender SA din Timişoara. Nu s-a întâmplat nimic bun, fabrica este acum în insolvenţă, însă Tender a vândut o parte din terenul de pe platforma 13 Septembrie, în anul 2012, firmei Balkan Petroleum, controlată de omul de afaceri Marian Iancu. Compania canadiană Benevo Capital a achiziţionat terenul de la omul de afaceri Marian Iancu, partener cu Ovidiu Tender în Carom SA Oneşti (pe care au preluat-o ilegal). Ulterior, canadienii au vândut terenul Fondului de investiţii NEPI, care a ridicat aici centrul comercial Vulcan Value Center.



Peste 1.000 de hectare de teren sunt acum în posesia dezvoltatorilor imobiliari, în toată ţara. Cel mai mare proprietar de terenuri provenite din fostele fabrici este grupul francez Auchan, care deţine, prin Immochan, filiala imobiliară a grupului, 127 de hectare de teren din fostele fabrici.

 

Achiziţia platformei Tractorul, care are 100 de hectare, i-a propulsat automat pe primul loc. Francezii mai au în portofoliu jumătate din terenurile de la Electroputere, adică 6 hectare, Tricodava şi GrantMetal. Pe locul doi se situează grupul austriac Immofinanz care deţine Ventilatorul, Rocar, Electronica, IUS Braşov, Eurolat Baia-Mare, Marotex Baia-Mare şi Amylon Sibiu. În total are 48 de hectare de platforme comuniste. Austriecii sunt urmaţi de omul de afaceri Ion Rădulea, care are Semănătoarea, Pumac şi Romcolor, în total 47 de hectare. Pe poziţia a patra, cu 41,2 hectare, se află olandezii de la AFI Europe, care au în portofoliu fostele fabrici UMEB, Laromet, Inox, Flacăra Ploieşti şi IMAR Arad. Pe poziţia a cincea se află Fondul sud-african de investiții NEPI, care deţine 38 de hectare de terenuri ce au aparținut fostelor fabrici Vulcan, FEA, Electroaparataj şi Dermatina Timişoara.