Unde vor apărea noile clădiri de birouri ale Iaşului

 Dezvoltarea mediului de afaceri al Iaşului presupune în viitor şi o creştere a numărului de clădiri de birouri. Momentan, oraşul se confruntă cu problema spaţiilor de birouri ce au suprafeţe reduse chiar dacă cererea pe piaţă pentru astfel de spaţii se află într-o continuă creştere.
Dimensiunea redusă a majorităţii clădirilor de birouri din Iaşi provine din faptul că investiţiile s-au realizat fără o consultare prealabilă a pieţei, prin nivelul slab de finanţare din sistemul bancar aflat în criză în perioada 2008-2011, prin lipsa de experienţă a investitorilor, prin accesarea de fonduri europene care vin cu anumite limitări. Specialiştii susţin că încă nu există atât de multe afaceri de tip start-up care să poată fi ţinute în aceste clădiri. Conform unui studiu recent, oraşul Iaşi deţine un stoc de 142.000 de metri pătraţi de clădiri de birouri. Specialiştii susţin că problema este granularizarea acestui stoc, deoarece există până la zece clădiri de birouri care au suprafeţe închiriabile de peste 5.000 de metri pătraţi de birouri, restul clădirilor având suprafeţe totale de 500-2.000 de metri pătraţi.
În viitor, pentru dezvoltarea mediului de afaceri al Iaşului, se prefigurează trei zone mari de dezvoltare a viitoarelor clădirilor moderne de birouri CBD (Central Business District): clădirile din zona Sf. Lazăr, str.Palat, sos. Naţională, Splai Bahlui, în care circulaţia şi parcările devin aglomerate. Urmează apoi, zona de vest– zona Păcurari şi ieşirea spre şoseaua de centură, uşor accesibilă dinspre noile cartiere rezidenţiale din zona metropolitană a Iaşului. Iar în final zona industrială de est – care conţine platformele Nicolina, Ţesătura, Tester, Ispal, Terom şi merge până în Tătăraşi, fiind ancorată de Universitatea Tehnică şi campusul studenţesc. „Va fi nevoie de parcuri tehnologice cu 3-5 clădiri de birouri de minim 2.000 mp pe nivel şi o suprafaţă închiriabilă de minim 10.000 mp fiecare, cu parcări generoase, bine conectate la transportul în comun şi la piste de biciclete”, susţin specialiştii. Important este ca proiectele acestor clădii să fie realizate de la bun început conform standardelor internaţionale de clădiri verzi. Pentru acest ultim aspect al clădirilor verzi va fi necesar un lobby la nivelul administraţiei locale şi regionale pentru adoptarea unor măsuri de sprijin deja implementate cu succes în alte oraşe (Cluj-Napoca sau Timişoara). Georgiana BĂNUC