Unul din cinci patroni români suferă de foame!

* o parte însemnată a patronilor români se confruntă cu probleme greu de crezut pentru o ţară membră a Uniunii Europene: foamete, lipsa din locuinţă a maşinii de spălat, căzii, duşului sau grupului sanitar! * un studiu recent al Institutului Naţional de Statistică relevă faptul că mai mulţi întreprinzători şi patroni români nu-şi permit acoperirea cheltuielilor curente, că sunt retanţieri la întreţinerea casei şi nu-şi pot asigura o masă consistentă * 21,3% din întreprinzători au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”

Din datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România” (a cărei ediţie pe 2018 a fost publicată pe site-ul instituţiei) reiese că majoritatea patronilor şi lucrătorilor pe cont propriu duc un trai îndestulător, dar şi că există o minoritate puternic afectată de neajunsurile sărăciei.

Spre exemplu, 21,3% din întreprinzători au declarat, pentru INS, că nu-şi permit „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”. Desigur, în cealaltă „tabără” se regăsesc - potrivit INS - restul de 78,7% care nu au probleme cu procurarea unei hrane consistente. Acelaşi sondaj, efectuat în anul anterior, arăta că 23,5% din întreprinzători se aflau situaţia de a nu-şi putea procura hrana.

Aproape jumătate dintre patroni nu-şi pot plăti la timp factura la energie

În cadrul sondajului pe acest an, consultat de Mediafax, 16,9 din întreprinzătorii care locuiesc în mediul urban şi 24,4% din cei care locuiesc în mediul rural au declarat că suferă de foame, nepremiţându-şi „consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”.

Referitor la cheltuielile casei, 32,4% din întreprinzători au declarat că nu le pot acoperi la timp (27,2% în mediul urban şi 36% în mediul rural). Potrivit INS, 34% sunt restanţieri la întreţinere, 47,7% nu-şi pot plăti la timp factura la energie şi 39,8% rămân în urmă cu plata abonamentului la telefon.

Oamenii de afaceri - „lucrători pe cont propriu, inclusiv patroni”, în terminologia studiului citat - au fost întrebaţi şi în ce condiţii locuiesc. Răspunsurile consemnate de INS arată că în total 12% din antreprenori „nu pot menţine o temperatură adecvată în locuinţă”, în această situaţie fiind 8,2% din cei care locuiesc în mediul urban şi 14,6% din cei care locuiesc în mediul urban.

Mai mult, 20,4% din locuinţele patronale sunt „fără baie sau duş” şi 22,3% sunt „fără grup sanitar”, se mai arată în studiul INS. În mediul urban, din statistica pe 2018 au dispărut locuinţele întreprinzătorilor „fără baie sau duş”, dar mai apar 7,1% care sunt „fără grup sanitar”. În mediul rural, 30,9% din locuinţele întreprinzătorilor sunt „fără baie sau duş”, respectiv 32,8% sunt „fără grup sanitar”.

Doar 28% dintre întreprinzători îşi acoperă „uşor” cheltuielile curente

Referitor la dotarea locuinţei cu bunuri de folosinţă îndelungată, 6% din întreprinzători au declarat că „nu-şi permit” achiziţia unei maşini de spălat rufe, 10% „nu-şi permit” achiziţia unui calculator şi 19,8% nu pot achiziţiona un autoturism.

Per total, 34,7% din întreprinzători au declarat că acoperă „cu dificultate” şi „cu mare dificultate” cheltuielile curente, iar 28,3% le acoperă „uşor” şi „foarte uşor”.

În fine, 59,6% din întreprinzătorii chestionaţi de INS (52,2% în mediul urban şi 64,8% în mediul rural) au declarat că nu-şi pot permite „plata unei vacanţe de o săptămână”.

Conform Mediafax, statisticile prezentate de INS creionează, astfel, portretul unui patron năpăstuit de sărăcie, foame şi necazuri, prin contrast cu imaginea de om bogat şi prosper din percepţia generală. Aşadar, patronul (minoritar, e adevărat) din statistici este într-o oarecare măsură flămând, în casa lui nu-i de găsit vreo maşină de spălat, cadă, duş sau grup sanitar, iar în garaj - nicio maşină. Este restanţier la întreţinere, nu-şi permite o vacanţă şi, în general, acoperă cu greu cheltuielile curente.

Într-o singură lună au intrat în insolvenţă 751 de firme şi PFA-uri

De menţionat că numărul firmelor dizolvate a crescut în primele şapte luni ale acestui an cu 35,33%, la 21.349 firme, faţă de 15.775 în perioada similară din 2017, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cu toate că numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 2,39%, în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017, numărul acestora rămâne foarte ridicat – 5.237. Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă sunt în Bucureşti, respectiv 1.034, în scădere cu 13,33% faţă aceeaşi perioadă din 2017. De asemenea, ierahia continuă cu judeţele Bihor - cu 349 de insolvenţe (+17,91%), Iaşi - cu 286 (-14,63%), Timiş - cu 284 (+23,48%) şi Constanţa - cu 271 (+19,91%).
Numai în luna iulie au intrat în insolvenţă 751 de firme şi PFA-uri.
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.654 (+2,04%). Un număr de 252 de insolvenţe s-au raportat numai la nivelul lunii iulie în acest domeniu.
Totodată, în perioada ianuarie - iulie 2018, un număr de 10.948 firme şi-au suspendat activitatea, în plus cu 25,98% faţă de perioada similară a anului trecut, din care 1.330 în iulie, iar 21.349 de firme au fost dizolvate, cu 35,33% mai multe decât în primele şapte luni din 2017. La nivelul lunii iulie au fost dizolvate 2.779 firme, notează ONRC. Dan BERCIU