2016 - la aşa „opus” politic, aşa „finis coronat”
Dimensiune font:
E greu, dacă nu chiar imposibil, de făcut un bilanţ al celor întâmplate, în anul de care tocmai ne pregătim să ne despărţim, pe scena politică băştinaşă, bilanţ în care să găsim mai multe plusuri decât minusuri. Invers, este foarte lesne, chiar şi pentru cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul ori având acces la cele – multe, continue şi, de fapt, decisive – ce se întâmplă prin culisele acestuia.
Au avut loc două rânduri de scrutinuri – alegerile locale şi cele pentru legislativ. Cele două momente au reprezentat, într-un anume fel, paşi înapoi faţă de unele similare anterioare, dar şi o expresie cinică a judecăţii cu dublă măsură, potrivit intereselor personale ori de grup ale politicienilor. În cazul aleşilor locali, s-a mers pe varianta unui singur tur, excluzându-se, din start, o competiţie corectă şi care să acorde şanse nu partidelor, ci valorilor. Cât priveşte parlamentarele, s-a revenit la votul pe listă, la „turmă”, modalitate în care în Senat şi Camera Deputaţilor – mai exact, în forul care (ne) face legile - pot ajunge şi chiar ajung tot soiul de neaveniţi şi incompetenţi, plasaţi pe locuri eligibile prin cotizări generoase la trezoreriile mereu flămânde ale formaţiunilor politice, în conturile bine mascate ale unor lideri sau prin ducerea tavei şi efectuarea altor operaţiuni specifice slugilor.
Aşa se face că, fie şi în condiţiile în care s-au putut consemna, la nivelul administraţiilor locale sau ale legislativului, multe nume noi, multe persoane relativ tinere, nu avem de a face, în realitate, decât cu o schimbare formală, a „părului”, năravurile perpetuându-se în cadrul unei tradiţii pe cât de inexorabile, pe atât de nefaste. Nu putem vorbi de mutaţii semnificative în ceea ce priveşte ideologiile ori doctrinele, şi cu atât mai puţin de mutaţii calitative ale clasei politice.
Plecând de la aceste constatări şi realităţi, avem toate motivele de îngrijorare. Decalajul – şi aşa mare - dintre România şi alte ţări din UE riscă să se adâncească şi să devină tot mai greu de stopat sau anihilat, prin întârzieri nepermise, ar fi cea de acum, în care facerea guvernului se amână pe criterii subiective, interese personale şi orgolii.
Pentru că veni vorba de viitorul executiv, este cu totul regretabil – şi se va dovedi, în timp, şi contraproductiv – că, tot din orgoliu şi interes, s-a preferat o nominalizare discutabilă, în timp ce se putea alege dintre persoane cu experienţă profesională şi politică, de la Florin Georgescu, la Vasile Dâncu ori Eugen Teodorovici. La fel, va fi regretabil şi va fi contraproductiv dacă se vor confirma unele dintre numele vehiculate acum pentru a face parte din viitorul cabinet, aparţinând unor persoane deja compromise, ori unora nerecomandate de niciun fel de performanţe profesionale. Cu excepţia lui Bogdan Aurescu şi Sorin Câmpeanu, prevalenţa politicului şi a necesităţilor de a plasa în posturi-cheie oameni de casă şi fideli cui trebuie s-ar putea materializa nefast pentru anul care urmează sau chiar mai multă vreme. Mi-aş dori să nu se întâmple aşa, dar nu pot să-mi fac iluzii...
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau