Alegerile locale şi sindromul veveriţei bistriţene
Dimensiune font:
Oficial, astăzi a început campania electorală. Că unii au început cu mult mai devreme, în încercarea de a fenta noua legislaţie electorală, e o altă poveste. Practic, din dorinţa de a avea un control asupra cheltuirii fondurilor de campanie, candidaţilor li s-a interzis să-şi mai împrăştie prin oraşe uriaşele bannere şi afişe, ci doar să îşi facă public mesajul prin afişele de dimensiuni legale, din uşă în uşă ori pe internet. Vor fi mai puţini bani cheltuiţi cu asta? Are cine să controleze toate derapajele de la lege? Ne îndoim. Cert este că, în lipsa altor instrumente de „tortură” a electoratului, candidaţii vor trebui să iasă cu adevărat în faţa alegătorilor şi să le spună ceva. Cei care au ceva de spus, bineînţeles… Iar primii care o vor face sunt primarii în funcţie.
Din acest punct de vedere, alegătorii vor fi asaltaţi, în următoarea lună până la alegeri, cu promisiuni de tot felul, dar mai ales cu realizări care mai de care mai importante pentru comunităţile locale.
În noianul de ştiri de sezon care ne-a inundat după perioada pascală, una a făcut înconjurul ţării. Aceasta făcea referire la nişte veveriţe cumpărate de edilul Bistriţei, în scop de divertisment pentru locuitorii urbei. În ciuda sumelor deloc neglijabile alocate de la bugetul local pentru cele şase animăluţe blănoase, acestea din urmă nu vor în ruptul capului să… socializeze cu vizitatorii, chiar acesta a fost scopul principal al investiţiei. Ştirea este una oarecum simptomatică pentru această perioadă. Astfel, alegătorii ar trebui să fie atenţi nu doar la ce le promit candidaţii, ci mai ales la moştenirea lăsată de cei pe care i-au ales în urmă cu patru, opt sau, în unele cazuri, cu mai bine de un deceniu în urmă. Astfel, dacă bistriţenii au încercat să se laude cu veveriţele naturalizate în parcul central, românii îşi aduc aminte de palmierii lui Mazăre de la malul mării, care s-au uscat şi au fost înlocuiţi pe bani grei ani la rând. De asemenea, numai în zona Moldovei, se pot vedea cu ochiul liber investiţii care mai de care mai costisitoare şi mai inutile. De la terenurile de sport în pantă şi piscinele fără apă ale Elenei Udrea, edilii moldoveni s-au specializat, recurgând la construirea de şcoli şi grădiniţe în care nu mai vezi urmă de elev, baze de agrement lăsate în paragină, toalete de lux în unităţi de învăţământ care nu au nici măcar apă curentă. Dacă e să ne referim doar în Iaşi, municipiul, dar şi comunele învecinate abundă de mausolee şi centre tehnologice în care bate vântul, dar şi de sedii de primării demne de mari centre economico-financiare, de parcuri pe care s-au cheltuit milioane de lei, dar care o iau la vale din cauza alunecărilor de teren. Nu sunt de neglijat nici locurile de joacă pentru copii amenajate la marginea pădurii, ori trotuarele pavelate pe marginea unor drumuri de pământ. Toate acestea se întâmplă în timp ce unele primării abia au cu se să plătească salariile şi cheltuielile curente, singura motivaţie a investiţiilor megalomanice fiind folosirea de fonduri europene.
Prin urmare, dacă în următoarea lună de zile alegătorii veţi da peste candidaţi susceptibili ca purtători ai acestui „virus”, să se gândească de două ori înainte de a-i strânge mâna. Sindromul veveriţei bistriţene nu este un accident. El se ia uşor, iar în decursul timpului a atins comunităţi întregi.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau