Grafi(magi)cianul. Dragoş Grafi(magi)cianul...

 Dorian OBREJA

Cu puţin timp înainte de a începe să scriu aceste rânduri, reţeaua de socializare unde am cont m-a atenţionat că Dragoş Pătraşcu a postat una dintre lucrările sale de grafică.

E un bun obicei pe care şi l-a făcut, acela de a dărui, săptămânal, prietenilor virtuali, o imagine desprinsă din universul său artistic, imagine însoţită şi de un titlu sau un text care demonstrează că autorul face parte din rara – şi cu atât mai apreciabila - categorie a creatorilor binecuvântaţi nu doar cu har, ci şi cu o inteligenţă care, prin intermediul cuvântului, vine să dubleze valoarea a ceea ce ni se oferă vederii şi judecăţii. O asemenea situare mă trimite, de îndată, la Horaţiu şi a sa expresie „ut pictura poesis”; numai că în acest caz, avem de a face cu o inversare, dar şi însumare a termenilor, Dragoş Pătraşcu înfăţişându-ni-se nu doar ca pictor, ci şi ca poet. Despre cel din urmă face vorbire, iată, în cel mai recent exemplu, în textul însoţitor al uneia dintre lucrări, extrem de sugestiv – „Pentru poet nu există societate nepotrivită”, din ciclul cu un titlu remarcabil de provocator la meditaţie – „Desenez ca şi când ar conta”...

Încercarea de a-i număra expoziţiile, începând cu debutul, în 1979 - ieşiri în lumea exterioară din lumea sa lăuntrică – deschise în ţară şi străinătate (Austria, Israel, Italia, Franţa, Rusia, Ungaria, Cehia, Slovacia ş.a.m.d.), ca să nu mai spun de lucrările ori premiile prestigioase obţinute pentru ele, ar necesita un timp îndelungat, dar, mai ales, un spaţiu de care nu dispun. Şi acestea constituie doar una dintre materializările preocupărilor sale, la care trebuie adăugate activităţile de profesor la Academia de Arte „George Enescu”, din Iaşi, iniţiator şi curator a multor manifestări expoziţionale-eveniment (de grafică, dar şi gravură, instalaţii, asamblaje, fotografii etc.). de autor al unor cărţi pline de substanţă, precum „Estetica analitică”, „Sfârşitul artei”, „Actualitatea esteticii kantiene” şi, nu în ultimul rând, de profesionist implicat în organizarea şi îndrumarea breslei - din 1997 până în prezent, este membru în Consiliul de conducere al U.A.P. Iaşi, căreia i-a fost, timp de 5 ani, şi preşedinte, în consiliile de jurizare a saloanelor anuale, dar şi membru onorific al Consiliului Mondial Român (cu sediul în Atlanta, Georgia, S.U,A.), pentru merite deosebite în susţinerea artei şi culturii româneşti.

O asemenea complexă, constantă şi plină de sensuri existenţă spirituală nu putea fi mai bine recompensată decât prin Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, acordat de Preşedinţia României pentru întreaga activitate artistică.

Din confesiunile artistului, am aflat că muză îi este „condiţia umană, în toată complexitatea ei, minunată, dramatică şi tragică în acelaşi timp”, dar şi, pe linia dramatismului abia amintit, că lucrările lui „reprezintă rodul experienţelor de viaţă, al trăirilor şi sentimentelor, al faptului că nu înţeleg lumea în care trăiesc” (s.m., D.O.).

După tot acest excurs totalmente obiectiv, îmi permit luxul unei încheieri subiective: mă socotesc privilegiat că două dintre volumele mele de poeme sunt înnobilate de coperţile purtând semnătura unui grafi(magi)cian. Ceea ce înseamnă magician al graficii, dar şi grafiei...