Între Europa şi Kîrgîzstan

 Daniel-Valeriu BOBOC

Duminică vor avea loc la Chişinău alegeri anticipate pentru funcţia de primar, devenită vacantă în urma demisiei liberalului Dorin Chirtoacă, urmare a problemelor avute cu justiţia. Alegerile sunt foarte importante, întrucât reprezintă un test prealabil pentru alegerile parlamentare generale care vor avea loc la sfârşitul acestui an sau la începutul celui viitor. Din acest motiv, partidele au înscris pe listele de candidaţi numele cele mai importante, sperând să obţină victoria în cel mai mare oraş din Republica Moldova.

În cursa electorală au mai rămas 11 candidaţi, după ce Reghina Apostolova, candidata Partidului Şor, a fost exclusă din competiţie de Comisia Electorală de Circumscripţie Chişinău, pentru încălcarea legislaţiei electorale ce nu permite finanţarea campaniei cu bani proveniţi din străinătate.

Sondajele de opinie, care, în cazul Republicii Moldova, trebuie privite cu o anumită reţinere, creditează pe primele trei locuri pe actualul primar interimar independent Irina Radu (acuzată că ar fi susţinută de controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc), pe Ion Ceban, candidatul Partidului Socialist a lui Igor Dodon, şi pe Andrei Năstase, de la „Demnitate şi Adevăr”.

Campania electorală a abordat ca principale subiecte problemele cu care se confruntă Republica Moldova: corupţia clasei politice, nevoia unei reforme a liderilor şi a partidelor, direcţia viitoare în care să meargă ţara spre Federaţia Rusă sau spre Uniunea Europeană şi apropierea de România. Recent, Igor Dodon, controversatul preşedinte promoscovit, a reuşit un succes simbolic, prin faptul că Republica Moldova a primit statutul de observator în Uniunea Economică Eurasiatică. Uniunea grupează „economii de prestigiu” (aliaţi ai lui Vladimir Putin) precum Federaţia Rusă, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan, iar Mongolia şi Tadjikistan doresc să adere. Chiar dacă este greu de crezut că Republica Moldova ar putea beneficia de pe urma banilor proveniţi din Kîrgîzstan şi Tadjikistan, ţări cu un PIB pe cap de locuitor mai mic şi mai sărace chiar decât Republica Moldova, grupările pro Rusia pot argumenta că Igor Dodon a adus cu acest acord un succes ţării şi pot solicita votul alegătorilor din Chişinău.

De cealaltă parte, manifestările dedicate Unirii şi Centenarului au provocat vizibilitate şi valorizarea partidelor pro europene şi pro România. Şi acest lucru este de aşteptat să se vadă mai ales în cadrul capitalei Chişinău într-un plus de voturi. Pe de altă parte, în cadrul acestor formaţiuni există două mari probleme care le pot afecta rezultatul final. În primul rând, sunt prea multe numeric, se atacă la nivelul discursului politic între ele şi duc la fragmentarea voturilor.

În altă ordine de idei, în dezbaterile pe teme politice şi în Republica Moldova problema corupţiei clasei politice este tot mai des prezentă, o reflectare şi a ceea ce se întâmplă în România, dar şi a numeroaselor scandaluri de implicare a unor importanţi politicieni în afaceri de corupţie, printre care „furtul secolului” când un miliard de dolari au dispărut din băncile din Republica Moldova. Chiar dacă mulţi dintre cei care au fost implicaţi au avut mai degrabă de a face cu oameni de afaceri de etnie rusă sau legat de acest mediu de afaceri, întrucât Dorin Chirtoacă a demisionat tocmai în urma unui scandal de corupţie, aceasta ar putea compromite partidele care sunt asociate cu el şi în primul rând Partidul Liberal şi poate până la un punct şi alte partide din cele pro europene.