Partide falimentare, politici pe măsură

Probabil din cauza caniculei, o ştire difuzată la mijlocul săptămânii trecute a trecut neobservată. Din păcate, adaug, pentru că, parcurgând-o cu multă răbdare până la capăt, afli multe şi grave subiecte de meditaţie.
Am să încep, din dorinţa de a sublinia lucrul cel mai important, cu finalul ştirii.
Se subliniază, acolo, situaţia în care se află cele două mari formaţiuni politice din ţara noastră.
Astfel, este citat, mai întâi, deputatul PSD Mircea Drăghici, personaj îndeplinind şi funcţia de trezorier al social-democraţilor, care, pe 13 august, a confirmat că partidul are datorii de 7 milioane de euro şi, din cauza aceasta, există popriri pe conturi ale PSD.
Următoarea citată este co-preşedinta PNL, Alina Gorghiu, care, pe 19 august, a anunţat că partidul său are conturile blocate din cauza datoriilor. Adăugirea că datoriile nu sunt din mandatul său (să fie o săgeată spre Crin?), dar că şi le asumă şi are responsabilitatea lor are exact valoarea unei frecţii la un picior de lemn, fie el şi...liberal.
„Traducând” cele două informaţii în limbaj economic, este cu neputinţă să nu tragem la concluzia că asemenea datorii, precum şi sindromul conturilor blocate definesc, în mod evident, o oarece stare de faliment.
Mergând pe firul unui raţionament simplu, dar realist, se naşte următoarea întrebare:o formaţiune politică neînstare a-şi gestiona bugetul şi ajunsă în starea menţionată poate merita încrederea de a gestiona bugetul unei ţări? Pun pariu pe orice & oricât că nu va avea nimeni iresponsabilitatea de a răspunde cu „da”.Problema cea mare este că nu există nici o legătură între raţiune, realism şi politică, aşa că bugetul public va fi păstorit şi împărţit, în continuare, de personaje lipsite de orice competenţă, dar „beton” din punct de vedere politic...
Întorcându-ne la începutul ştirii cu pricina, aflăm, cu mare bucurie, emoţie şi recunoştinţă, că „partidele politice au primit în august subvenţii de 465.000 de lei”.Care va să zică, banii destinaţi unor domenii şi activităţi importante, începând cu educaţia şi terminând cu unele medicamente, pot să mai întârzie, că doar n-au intrat zilele în sac, dar cei alocaţi partidelor care ne conduc spre un viitor tot mai luminos e musai să vină la timp. Dacă ar fi partide serioase, ar putea trăi din cotizaţii, dar, aşa, după ce că sug cât pot din donaţii (albe ori negre), se mai dedulcesc şi la bugetul statului, că doar, nu-i aşa?, e la cheremul lor...
Ceea ce nu ne spune ştirea, dar ar fi foarte interesant, chiar palpitant de aflat cam cum se cheltuie banii cu pricina. Căci, dacă tot sunt bani subtilizaţi din buzunarele noastre – şi aşa cam golaşe – un minim bun simţ ar impune să fim informaţi în legătură cu subiectul. Deşi, ştiind că ingineriile financiare au fost transferate (dacă nu chiar inventate!) în zona politică, mi-e teamă că n-am avea niciodată acces la adevărul adevărat, sau doar când ar fi prea târziu pentru pedepsirea vinovaţilor.