Social-democraţia: din lacul inculpatului, în puţul condamnatului
Dimensiune font:
Am mai spus-o în câteva rânduri, dar realitatea mă obligă să reiau:social-democraţia românească a făcut mereu un pas înapoi, odată cu alegerea fiecărui nou lider, îndepărtându-se de de la definiţia sa.
Cel dintâi preşedinte al acestei formaţiuni a aparţinut social-democraţiei (asta spre a nu spune comunismului, socialismului sau socialismului cu faţă umană), dar numai sau mai ales prin originea sa, în restul vieţii & activităţii reuşind rara performanţă de a se situa în vârful nomenclaturii atât înainte de 1989, cât şi după.
Şi cel care i-a urmat a avut doar legături familiale cu aceeaşi zonă, dacă ţinem cont că prima soţie era fata unui fost ministru de externe al regimului de dinainte, iar cea de a doua – fiica unui fost vicepremier tot de atunci. Următorul – cam tot aşa, judecând prin prisma faptului că este fiu al unui ofiţer superior, situat în nomenclatură. Cât despre penultimul, dacă avem în vedere mărturisirile mamei sale, conform cărora, în 1990, s-ar fi înscris la liberali, nu prea mai e nimic de comentat. Dar, în cazul lor, se poate susţine că ar fi avut/avea convingeri social-democrate, cunoaşterea şi împărtăşirea doctrinei şi ideologiei respective, cunoaşterea realităţii în care trăiesc cei cărora li se adresează aceasta?Să fim serioşi, cine mai ţine cont de aşa ceva, doar, cum spun unii teoreticieni, trăim într-o epocă post-ideologică...
Nici noul lider – interimar/intermediar nu face excepţie de la această nocivă deja tradiţie. Catalogat de unii a face parte dintre băieţii deştepţi, de alţii – baron local, cu vremea avansat la centru. Pentru a-i întregi profilul moral, trebuie adăugat că a fost timp destul de mult membru PD. Deţine o avere impresionantă, cu totul firească, nu-i aşa?, pentru un reprezentant al stângii. De fapt, cu excepţia aceluiaşi Ion Iliescu („sărac şi curat”, liderii PSD au ca trăsătură comună obsesia ori acumularea de cât mai multe case şi alte bunuri, ori locuirea într-o casă de protocol pe o sumă modică. Cum s-ar spune, curat social-democraţie!
Adevărul este că PSD nu pare, ci sigur este într-o gravă criză de personalităţi/valori incontestabile şi invulnerabile. Să pui în frunte, într-un moment de criză, cum e acesta, un personaj controversat şi contestat, cu dosare aflate în diferite faze, dar, mai ales, deja cu o condamnare (chiar dacă nu definitivă) reprezintă ceva cu totul ilogic, aproape sinucigaş. De altfel, acelaşi personaj, în urmă cu exact două luni, anunţa că renunţă la calitatea sa de preşedinte executiv, tocmai din cauza condamnării amintite. Numai că, tot atunci, adăuga că va rămâne coordonatorul partidului!Ceea ce se şi întâmplă…
Fostul lider era doar inculpat. Cel actual e condamnat. Mergând pe această „logică”, se poate face supoziţia că următorul va aparţine categoriei celor care îşi execută pedeapsa? De ce nu?, în fond, despre România nu degeaba se spune că e ţara tuturor posibilităţilor...
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau