„Birocraţia din medicina de familie minimalizează actul medical”
Dimensiune font:
Care sunt ultimele schimbări în contractul cadru din Sănătate şi ce aduce nou pachetul de servicii medicale de bază în activitatea medicilor de familie şi pentru asiguraţi, sunt câteva dintre întrebările la care doamna dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, a avut amabilitatea să răspundă, într-un interviu acordat în exclusivitate cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”.
Considerată avangarda sistemului medical românesc, medicina de familie a fost întotdeauna prima linie atunci când au fost experimentate proiectele legislative iniţiate în ultimii 20 de ani. Cum vedeţi evoluţia medicinei de familie din ultima perioadă?
- Noi am învăţat de războaie numai în cărţile de istorie şi de acolo ştim că regimentele de soldaţi sunt trimise în prima linie, iar generalii şi strategii stau în spatele frontului, la adăpost. Pierderile cele mai mari sunt de regulă în rândul soldaţilor din linia întâi. Medicina de familie sunt soldaţii din linia întâi, unde toate experimentele mai puţin reuşite au fost făcute pe pielea noastră şi a pacienţilor. Da, suntem medicina de avangardă a sistemului de sănătate, pentru că am a fost forţaţi să învăţăm şi management, şi să intrăm în reformă, să ne adaptăm legislaţiei în continuă schimbare. Din păcate, aceasta este realitatea, dar asta nu înseamnă că se valorizează medicina de familie în aceeaşi măsură în care este folosită ca avangardă. Cuvântul avangardă sună onorific şi valorificator pentru medicina de familie. Din păcate, în realitate, medicii de familie au fost folosiţi şi pentru administraţie, şi ca interfaţă între acestea şi casele de asigurări, deşi acest lucru nu este normal.
Medicul de familie este cel care introduce pacientul în circuitul sistemului de sănătate
- Medicii de familie se plâng de foarte multă birocraţie. Care sunt soluţiile oferite de decidenţii din sănătate?
- Birocraţia din medicina de familie minimalizează actul medical. Mulţi pacienţi îşi închipuie că medicul de familie este doar pentru a da reţete şi trimiteri, nu că medicul de familie este menit să le protejeze sănătatea, să-i responsabilizeze, să-i consulte, să-i trateze şi atunci când patologia depăşeşte competenţele medicului de familie să fie îndrumaţi către medicul specialist. Medicul de familie este cel care introduce pacientul în circuitul sistemului de sănătate.
- Se mai întâmplă acest lucru în realitate?
- Se mai întâmplă, dar într-o măsură mai mică decât ar fi normal. În cele 15 minute alocate consultaţiei pacientului, medicii trec de regulă prin acte birocratice care nu le aparţin. Nu este normal ca după ce pacientul intră în cabinet medical, în loc să-l întrebe cum se simte, cel mai doare, să-l întrebe dacă are cupon de pensie sau să-l pună să semneze pe propria răspundere că nu are şi alte venituri. Sau, dacă îi dau o reţetă, să îl întreb: „Aveţi pensia sub 700 de lei sau peste 700 de lei?”. Aceste lucruri alterează relaţia dintre mediul de familie şi pacient. Nu e normal să-l întreb pe pacient câţi bani are, că nu este treaba mea. Din punctul meu de vedere, mi-aş dori ca toţi pacienţii de pe listă să fie milionari. Treaba mea este să-l întreb cum se simte să-i urmăresc factorii de risc, însă, dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci nu ajungem unde trebuie.
Casa Naţională de Asigurări nu face toate eforturile să degreveze medicul de familie de toată această birocraţie
- Care sunt soluţiile prin care se poate scăpa de birocraţie?
- Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu face toate eforturile să degreveze medicul de familie de toată această birocraţie. Calitatea de asigurat trebuie să fie furnizată de asigurator. CNAS dispune de un sistem informatic complex şi eu, ca practician, pretind ca atunci când dau click pe fişa pacientului, sistemul să-mi afişeze toate informaţiile pe care eu nu ar mai trebui să le solicit de la asigurat. În aşa fel, responsabilitatea să fie la asigurator, eu doar să-i dau pacientului ce are nevoie în funcţie de categoria de asigurat pe care mi-o furnizează sistemul informatic, fără să mai fie nevoie să-l chestionez.
- Care sunt noutăţile pe care le aduce pachetului de servicii pentru medicina primară?
- Pachetul de bază pune accent pe consultaţiile preventive de evaluare a pacienţilor cu risc de boală. Noul proiect mai are nevoie de legislaţie secundară, care să permită medicului de familie, în cazul unor afecţiuni, să intervină pentru iniţierea unui tratament. Avem nevoie să se schimbe protocoalele terapeutice, astfel încât, pentru cazurile care nu au o severitate mare să putem iniţia tratamentul. Cum jumătate din populaţie locuieşte la ţară, ca să poţi monitoriza un pacient cu astm bronşic, de exemplu, trebuie să avem voie să putem prescrie un tratament.
- În noul pachet de servicii sunt trecute patru afecţiuni prioritare la investigaţii. Acoperă toată patologia frecventă în rândul populaţiei?
- Există mai multe patologii prioritare, cum ar fi: boala cardiovasculară - care înglobează boala celebro-vasculară, dislipidemia şi diabetul. Aceste afecţiuni sunt reunite, pentru că au aceleaşi factor de risc, iar fiecare afecţiune dintre ele reprezintă factori de risc pentru celelalte. Boala obstructivă pulmonară, patologia de sănătate mintală - afecţiunile psihice, boala cronică de rinichi şi dezvoltarea copilului şi a adolescentului.
- Cum îi veţi atrage pe tineri la medicul de familie?
- Pacienţii care sunt sănătoşi, fără simptome de boală, beneficiază, atunci când vin la control, de o serie de investigaţii de laborator şi vor trebui să completeze un chestionar care conţine antecedente din familie, afecţiunile cu tendinţă ereditară, dar şi evoluţia pacientului în funcţie de stilul de viaţă, alimentaţie şi greutate. În urma acestui chestionar, pacientului i se va stabili un scor de risc. De aceste investigaţii vor beneficia toţi pacienţii. Bebeluşii au parte de examene de bilanţ medical mai frecvente, cel puţin odată pe lună. În schimb, tinerii peste 18 ani şi adulţii până în 39 de ani vor beneficia de un bilanţ medical odată la trei ani, doar dacă pacientul nu are nicio problemă de sănătate şi nu are nici un semn de boală. Din această categorie, dacă se constată un risc de a face o afecţiune dintre cele prioritare, aceştia nu mai intră la categoria celor pe care îi vezi odată la trei ani. S-a înţeles greşit că pacientul tânăr are voie să vină la medicul de familie odată la trei ani. În această categorie intră doar pacientul sănătos, pe care vrem să-l atragem la medic, însă la orice episod de boală aceştia se pot prezenta fără probleme la medicul de familie, fiind consideraţi o urgenţă.
- În ultima perioadă, populaţia ajunge mai degrabă în serviciile de urgenţe, decât la medicul de familie. Cum explicaţi acest fenomen?
- Medicul de familie nu trimite pacientul la serviciul de urgenţe. Însă, pacientul preferă să meargă la urgenţe, decât să stea la coadă la medicul de familie, care este încărcat cu servicii birocratice sau nemedicale care nu îi aparţin. Este mai comod să vină la tine ambulanţa, decât să vii la medicul de familie. Şi mai este o cauză - ambulanta poate fi chemată de orice persoană, asigurată sau nu, şi din acest motiv se „scurtcircuitează” relaţia cu medicul de familie.
- Din acest an, Ministerul Sănătăţii intenţionează să introducă vaccinarea HPV la medicul de familie. Cum credeţi că veţi gestiona acest program?
- Trebuie să recunoaştem că introducerea vaccinării HPV vine în urma unei eşec răsunător a Ministerului Sănătăţii privind introducerea acestui vaccin. Lipsa unei campanii de informare profesioniste, care a provocat o isterie colectivă, a fost motivul care a sortit eşecului introducerea vaccinului HPV. Între timp, lumea s-a lămurit că în toată Europa se vaccinează împotriva HPV. România are o incidenţă a cancerului de col uterin extrem de îngrijorătoare şi suntem primii în Europa la mortalitate, din mai multe motive: lipsă de educaţie, informare şi a screeningului Papanicolau. În Europa, vaccinarea anti HPV este deja o tradiţie şi sunt semnale de la forurile de specialitate că vaccinul este impecabil că nu au fost probleme de sănătate. Titrările arată că sunt suficiente două doze faţă de trei şi dau o imunitate pe un timp foarte îndelungat. Dacă noi putem să scăpăm populaţia de un cancer atât de frecvent printr-un vaccin, atunci este o iresponsabilitate să nu demarăm această campanie. Cele mai frecvente cancere la femei sunt de col uterin şi de sân şi trebuie făcut ceva.
- Cum îi veţi convinge pe părinţi să-şi vaccineze fetiţele?
- Este nevoie de o informare corectă a părinţilor şi de o campanie de responsabilizarea a medicilor de familie, care să explice părinţilor cum pot să le protejeze viaţa fiicelor. Eu, când am hotărât să-mi vaccinez fetiţa mea, ţin minte că am dat în urmă cu câţiva ani 4.000 de lei pe toate dozele de vaccin şi nu a fost un efort financiar uşor. Am considerat că intră în datoria mea, de părinte, să-mi protejez copilul, cum l-am protejat şi de alte boli, cu alte vaccinuri care nu intrau în schema de vaccinuri naţionale. Eu le-am cumpărat, pentru că sunt datoare să-i dau şansa sănătăţii copilului meu. Părinţii trebuie să ştie că nu este un vaccin obligatoriu. Este o şansă care li se oferă de a solicita acest vaccin în regim de gratuitate.
A consemnat Cristina MIHĂILĂ
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau