1interviu-chifu2

Dimensiune font:

„Când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mici să rămână în vizuine”

| 30-12-2017 07:00

 * de vorbă cu prof. dr. Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie din Bucureşti, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă

Iulian Chifu este ieşean, are 49 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii „A.I.Cuza” Iaşi, a urmat studii politice în Statele Unite şi este doctor în Ştiinţe Istorice, specializarea Istorie Contemporană. Este profesor asociat al unor Universităţi din ţară, a condus mai multe proiecte de cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale şi a publicat zeci de cărţi pe teme de securitate, politică externă, analiză de conflict, decizie în criză şi relaţii internaţionale.

- Domnule profesor, lumea se întreabă din ce în ce mai des despre locul în care ar trebui să ne poziţionăm, în actualul context politic internaţional, marcat de tensiuni de tot felul. Ce ar fi de reţinut, în momentul de faţă, despre locul nostru pe acest eşicher al politicii externe?

- La ora actuală avem turbulenţe majore, care ne indică faptul că suntem în ceea ce Zigmunt Bauman numea o situaţie lichidă, fluidă, dacă vreţi. În momentul de faţă am terminat tranziţia, iar ceea ce trăim, cu aceste turbulenţe continue, date de accentuarea şi accelerarea globalizării, este ceea ce vom trăi cel mai probabil pe parcursul unei întregi generaţii. Nu vom avea o nouă tranziţe către ceva... Există un vechi proverb care spune că atunci când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mai mici să rămână în vizuine. Mai bine spus, este foarte bine ca în perioadele de turbulenţe majore România să-şi păstreze alianţele, să-şi păstreze relaţiile, să fie extrem de calofilă în a respecta fiecare virgulă din angajamentele sale, să evite tentaţia de a valorifica, la întâmplare, oportunităţi date de aceste turbulenţe şi să evite riscurile de orice fel. Trebuie să fie un aliat loial în cadrul Alianţei Nord Atlantice şi extrem de participativ, să fie partener strategic cu Statele Unite, în mod specific, aşa cum s-a stabilit şi, în egală măsură, să fie un membru cât mai activ al Uniunii Europene, cât mai implicat în formulelele de integrare pe care le oferă Uniunea.

- De aici şi necesitatea extragerii unor priorităţi, o atentă citire a realităţilor, a acţiunilor din plan internaţional...

- Evident, un asemenea proiect nu este întotdeauna fezabil. Sunt categorii de acţiuni care, de la un anumit punct, s-ar putea să devină contrare şi am avut un asemena exemplu atunci când a fost lansată propunerea privind armata europeană. Recenta reuniune de la Roma a marcat, însă, foarte clar care sunt temele de reflecţie pentru viitorul Europei pentru o perioadă de doi ani, perioadă care se va încheia chiar în timpul preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii Europene. Ei bine, acest moment vine şi pune în acord apartenenţa noastră la NATO şi relaţia transatlantică cu perspectiva ca la nivel european să fie dezvoltată o investiţie ceva mai importantă pe zona de apărare şi pentru misiuni în afara spaţiului european.

- Afectează asta în vreun fel angajamentele asumate de România?

- Sunt şi se vor ivi în timp şi asemenea momente în care chiar propriile noastre angajamente s-ar putea să intre în anumite puncte în contradicţie. Acolo trebuie nuanţări foarte atente. Tocmai de aceea avem nevoie şi de o zonă de securitate bine dezvoltată. Va trebui ca în perioada următoare să investim în zona diplomatică şi în primul rând va trebui să avem foarte mare grijă la ceea ce facem la nivel intern, pentru a nu strica angajamentele şi aranjamentele de securitate pe care le are astăzi România. Concret, cumpărând rachete Patriot nu ne putem permite să aruncăm în aer legile justiţiei, independenţa justiţiei, combarterea corupţiei.

- Cât de necesară poate fi astăzi constituirea acestei armate comune europene, în contextul în care preşedintele american solicită statelor europene suplimentarea cotelor alocate către Alianţa Nord Atlantică?

- Din luna mai, e la reuniunea de la Roma, nu se mai pune problema existenţei unei armate europene. Vorbim aici despre PESCO, despre o colaborare europeană întărită care presupune două elemente: un număr de trupe şi un comandament comun. Mai exact, vorbim de participarea la misiuni în special în zona Africii de Nord, misiuni pe care NATO nu le asumă în mod direct. Deci, este vorba de construirea unor capabilităţi europene. Atingerea a 2 la sută din PIB pentru fiecare stat membru este angajament în cadrul NATO menit a oferi capabilităţi pentru Europa. Industria europeană produce la un anumit nivel, care nu este neapărat competitiv - nici financiar, nici din punct de vedere al calităţii, motiv pentru care Uniunea Europeană a acceptat o injecţie de fonduri pentru cerecetare şi dezvolatare în domeniu, în aşa fel încât aceste investiţii să ducă la saltul necesar pentru ca producţia europeană de armament să fie una competitivă, să permită armatelor statelor europene să cumpere capabilităţi de care au ele nevoie. Dar nu capabilităţi pe care le produc anumite companii din Uniune şi e musai să le cumpărăm.

- Care consideraţi că este deficitul de imagine al României, în plan extern, după recentele ofensive asupra legilor justiţiei? Ce riscă România, în cazul în care Parlamentul va adopta majoritatea acestor legi controversate?

- În discuţie se află trei legi, contestate la Curtea Constituţională. Mai avem un număr mare de iniţiative care ridică, evident, semne de întrebare. Existenţa unui comunicat al Departamentului de Stat, a unei scrisori a şapte state europene deja trebuie să tragă un semnal de alarmă în primul rând asupra guvernanţilor, a majorităţii, în al doilea rând asupra întregii societăţi. Vedem care sunt precedentele construite în Europa, mă refer la Ungaria şi Polonia, în cazul Poloniei tipul de lege la care se face referire fiind mult mai blând decât ceea ce avem noi, acum, pe masă în privinţa legilor în discuţie. Dar gândiţi-vă că nu am intrat încă în cele două legi pe care majoritatea guvernamentală încearcă să le zgândăre şi mă refer la Codurile penale. Aducerea în prim-plan a unui nivel de sancţionare mult mai redus al actelor de corupţie, încercarea de soluţionare a unor teme individuale, a unui politician sau altul, nu sunt argumente care să indice că România este pe un drum favorabil.

- La ce tip de reacţie ne putem aştepta?

- Să nu uităm că suntem între statele membre GRECO, un grup împotriva corupţiei, că suntem în continuare sub raport MCV. Dacă noi alterăm elementele de luptă împotriva corupţiei, evident că lucrul acesta se va regăsi în rapoartele de ţară. Nu uitaţi că raportul MCV vine la sfârşit de ianuarie, început de februarie, nu uitaţi că trimiterea legilor Justiţiei către Comisia de la Veneţia a fost solicitată până pe 10 ianuarie. În urgenţă, într-o lună vom avea şi reacţiile. Eu cred că este un moment în care va trebui să luăm ceva mai multă distanţă, o perioadă de reflecţie. Trebuie să ne gândim foarte atent la modul la care vrem să ne raportăm la aceste realităţi care, de altfel, nu înseamnă altceva decât alterarea unorangajamente cu care România a îndeplinit criteriile stabilite la Copenhaga, în 1999, ca să putem deschide negocierile pentru a intra în UE. Noi acele principii începem să le alterăm...

- Vă referiţi la dezbaterea legilor Justiţiei...

- Mă refer inclusiv la afirmaţiile din spaţiul public cu suveranitatea Parlamentului. Păi, eu am înţeles că democraţia înseamnă independenţa şi echilibrul puterilor în stat şi nu suveranitatea, supremaţia uneia dintre puteri, legislative, în cazul de faţă, asupra altor puteri. De asemenea, independenţa Justiţiei este punct special în criteriile politice de la Copenhaga. Combaterea corupţiei este un punct absolut important, rezultat în primul rând din ceea ce se petrece în interiorul României, constatat în cadrul negocierilor de aderare la capitolul Justiţie. Vă aduc aminte că în 2004 noi am ratat integrarea tocmai pentru că am avut nişte steguleţe roşii, cele mai importante pe Justiţie, şi că ministrul Justiţiei de atunci, Cristian Diaconescu, a fost nevoit să ia nişte angajamente şi să acceptăm, împreună cu Bulgaria, acel mecanism MCV. Vedeţi cât de complicat este acest eşafodaj şi e foarte complicat de acceptat că 13 sau 14 ani după acest moment, când la guvernare era tot PSD, există alţi actori politici care au uitat istoria, au uitat eforturile făcute, au uitat cât de dificil se negociază la nivel european şi aruncă în aer aceste înţelegeri, iar asta într-o perioadă de turbulenţe majore la nivel european. Toate cele expuse aici nu neagă faptul că şi la nivelul instituţiilor de tip Parchet au mai existat anumite excese, iar dacă ele există, la nivel individual, trebuie sancţionate folosind mecanisme juridice foarte clare.

- Ce-ar trebui să înţelegem din escaladarea tensiunilor în lumea arabă, cauzate, în principal, de decizia Statelor Unite de a-şi muta Ambasada la Ierusalim? Cum ne poate afecta această decizie, în cazul în care, aşa cum sugera Liviu Dragnea, România va trebui să ia foarte în serios în discuţie decizia de a-şi muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim?

- România are nişte poziţii constante care nu sunt luate de ieri de azi şi au la bază nişte evaluări foarte puternice. În al doilea rând, în sânul lumii arabe există tensiuni care vin din cu totul alte lucruri... Decizia nu presupune decât o declaraţie a preşedintelui Donald Trump care acceptă sau validează legea din 1995, însă, concomitent cu prelungirea cu încă 6 luni a moratoriului de aplicare a legii. Deci, Trump a instruit Departamentul de Stat să pregătească, să planifice. Este doar o afirmaţie de poziţionare şi eu cred că sensul ei este de a crea noi pârghii de negociere în Orientul Mijlociu. Vom vedea ce se va întâmpla în perioada următoare... Este adevărat că au exista tulburări importante în ceea ce priveşte statele arabe, ca efect al acestei afirmaţii, însă ea trebuie privită şi în contextul electoral intern din Israel, acolo unde premierul Netanyahu, longeviv, se confruntă cu multe critici şi mai ales cu probleme în privinţa corupţiei. Dar el se confruntă cu o perioadă electorală în care coaliţia sa, suficient de fragilă, este alcătuită din partide ultranaţionaliste, ultrareligioase, care reflectă în primul rând coloniile. Deci, este şi un gest care are consum intern. Din punct de vedere faptic, nu s-a întâmplat nimic. Nu s-a mutat ambasada, ba mai mult, legea a fost prorogată pentru încă şase luni de către Donald Trump.

- Va veni, însă, momentul acesta...

- Va veni şi momentul unui asemenea gest, dar cred că, în momentul de faţă, nu este indicat a produce turbulenţe în plus. România este tradiţional un stat care are un balans extrem de fin în privinţa relaţiilor cu Israelul şi cu statele arabe. Să nu uităm că România nu şi-a retras ambasada şi nu a rupt relaţiile cu Israelul în perioada comunistă, în egală măsură a avut relaţii privilegiate cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, care a fost recunoscută de ţara noastră, dar şi cu alte state arabe din regiune. De altfel, nici nu ne putem permite altceva. Vă aduc aminte şi trebuie să subliniem acest lucru, atât pentru cititorii dumneavoastră, cât şi pentru minţile mai înfierbântate care privesc lumea de la Bucureşti, dintr-un fotoliu, fără a se uita la date. Există zeci de mii, până la nivelul a sute de mii de familii mixte, cu cetăţeni români sau resortisanţi români, în Gaza, în Cisordania, în Israel, în sudul Libanului, Iordania şi în Siria. Deci, în momentul în care vorbim despre gesturi de natură politică, care schimbă radical un anumit tip de eşafodaj diplomatic, trebuie să fim cu foarte mare atenţie, mai ales când deţinem funcţii importante în stat. Iar asta pentru că un asemenea tip de luare de poziţie riscă să determine probleme foarte mari la nivelul resortisanţilor români şi a familiilor lor. Să nu uităm că de fiecare dată când este un conflict, în Orientul Mijlociu sau oriunde, România se află în postura de a-şi extrage resortisanţii de acolo şi are nevoie de o relaţie echilibrată cu toate părţile implicate.

- Vă referiţi la declaraţiile liderului PSD, cu intenţia de a muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim?

- Nu ştiu... Dumneavoastră aţi pronunţat acest nume... Eu mă refer la cei care încearcă să ducă la asemenea schimbări fără să gândească că în poziţii de responsabilitate nu-ţi permiţi afirmaţii publice cu asemenea greutatate. Eu am certitudinea că în urma unei asemenea afirmaţii vom avea un cârd de solicitări de audienţe la ministrul de Externe din partea ambasadeor arabe şi un număr mare de telefoane de la nivlul diplomaţiilor arabe şi chemări ale ambasadorilor noştri în capitale. Una este să faci politică internă, să faci afirmaţii care sunt absorbite la nivelul mass-mediei noastre, foarte vocale, alta este să te apuci să faci afirmaţii cu impact în politica externă, care implică importante costuri.

- Republica Moldova reprezintă o chestiune care doare din ce în ce mai mult pe ambele maluri ale Prutului. Se îndepărtează, astăzi, Moldova de România, cum se vede de aici?

- Cred că aici lucrurile sunt puţin nuanţate. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că prin venirea lui Igor Dodon la Preşedinţie avem, în spaţiul public, o reacţie extrem de vocală, o reacţie foarte dură. Dealtfel, atacurile la adresa României, a identităţii româneşti, a românilor, a tuturor elementelor identitare au crescut pe fondul acestei prezenţe vocale, virulente antiromâneşti în primul rând a lui Igor Dodon. Acum, din punctul de vederea al statului Republica Moldova, al decidenţilor pe fiecare dintre feliile în discuţie, nu putem să avem o asemenea susţinere a depărtării de România, în primul rând prin dependenţa de natură financiară.

- Cât de mult a susţinut România, din punct de vedere financiar, Republica Moldova?

- România a livrat un împrumut cu dobânda proprie, de 100 de milioane de euro, livrează fonduri nerambursabile... România are o anumită implicaţie în reformele din fiecare domeniu în parte din Republica Moldova. Dacă vă uitaţi cu atenţie, dincolo de privatizările care sunt aşteptate – două reţele de distribuţie cu transgazul care, de fapt, nu este altceva decât gazoductul care va pleca de la Ungheni la Chişinău şi care a fost privatizat tot cu România, există şi alte categorii de investiţii în derulare. Putem spune că în Republica Moldova, în ultimul an an şi jumătate, a crescut nivelul investiţiilor româneşti şi a crescut nivelul implicării româneşti în special la nivel local şi în Comrat, Găgăuzia şi la Bălţi, unde derulăm acel program cu SMURD-ul... Deci, dacă ne uităm la lucruriule concrete, vedem că există, din contra, o creştere a acestei interdependenţe, mai ales a dependenţei Chişinăului de România la nivelul finanţărilor în mod direct.

- Iar aici există şi sprijinul în relaţia cu instituţiile europene...

- România a deblocat şi finanţările FMI pentru Republica Moldova şi cele de la Uniunea Europeană. O eventuală ruptură sau retragere a româniei de pe piaţa de acolo ar crea dificultăţi majore. Dar există acolo şi un sentiment românofob, pe care-l imprimă în spaţiul public cu precădere agenţii proruşi, războiul informaşional rus şi Igor Dodon, dar şi alte categorii, inclusiv din Opoziţie, nu doar de la Puterea asumat pro-europeană. Însă, în egală măsură, vedem că la nivelul osaturii şi a infrastructurii relaţiilor bilaterale există o creştere.

- Există dificultăţi de pătrundere pe această piaţă a companiilor româneşti?

- Nu pot să neg acest aspect. Există zone în care investiţiile româneşti au fost blocate să intre în Republica Moldova. Avem cazul clasic, cu Banca Transilvania, care a reuşit să intre acolo tot printr-o privatizare, cu Victoria Bank, dar pe de altă parte avem Dedemanul, care n-a mai reuşit să intre pe piaţa de acolo, din cauza unui vot negativ dat în Consiliul Local de la municipiul Chişinău. Şi mai sunt şi alte cazuri în care s-au încercat investiţii, blocate însă pe diferite motive, în special de natură tehnică. Avem, deci, sumumul acesta de relaţii, cu lumini şi umbre, însă, vorbind obiectiv, vedem totuşi o creştere, în ultima perioadă, a acestei relaţii.

- Vor fi afectate aceste relaţii de viitoarele alegeri generale din Republica Moldova?

Urmează alegeri generale în Republica Moldova şi pot apărea probleme în cazul unei modificări substanţiale a situaţiei majorităţii sau unei dificultăţi de a forma o majoritate pro-europeană. Să nu uităm că la Chişinău avem 2 componente europene: una la guvernare, alta în opoziţie. care sunt relativ ne-miscibile, în opoziţie puternică... Într-o asemenea perspectivă, evident, se crează perspectivele unor dificultăţi majore chiar după împlinirea Centenarului. Vom vedea când vor fi stabilite aceste alegeri, vom vedea rezultatele şi mai ales negocierile care vor duce la o formă sau alta. Nu trebuie uitat că 2018 este anul Centenarului, alegerile sunt la sfârşit de an – practic, mandatul se termină la 30 noiembrie şi alegerile pot fi întârziate cu trei luni, însă, în afara acestui fapt, nu trebuie uitat că în primul semestru din 2019 România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care dă, de asemenea, un instrument în plus în ceea ce priveşte situaţia din Republica Moldova. Deci, cam aşa ar arăta complexitatea subiectului... Nu este simplu, sunt modificări şi tangaje mai ales în spaţiul public, motiv pentru care, evident, sunt stârnite preocupări şi reacţii diverse, inclusiv în România, în raport cu aceste evoluţii.

A consemnat Dan M.BREZULEANU

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

Primăria municipiului Iaşi, cu sediul în bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 11, organizează licitaţii publice pentru: 1. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 33/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 134mp, situat în Iaşi, strada Mioriţei între nr. 2 şi 4, aparţinând domeniului privat al municipiului Iaşi. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00; 2. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 34/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 1062,18mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 67A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/52, având nr. cadastral 157758, înscris în cartea funciară nr. 157758, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 67. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00; 3. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 35/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă 149mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 71A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/51, având nr. cadastral 157789, înscris în cartea funciară nr. 157789. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00. 4. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 36/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 285mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 59A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/50, având nr. cadastral 157740, înscris în cartea funciară nr. 157740. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00. Licitaţiile vor avea loc la primăria municipiului Iaşi din bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 11.
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE S.C. VINI COM COPOU S.R.L. Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., numit potrivit Încheierii nr. 171/19.07.2017, pronunţată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. 5373/99/2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014 și ale hotărârilor adunării creditorilor din data de 28.02.2018, anunţă scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică cu strigare, la data de 27.04.2018, orele 12.00, la sediul administratorului judiciar din Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, a următoarelor categorii de stocuri: Nr. crt. – Active propuse spre valorificare – Cantitate – Preţ unitar pe buc./litru (lei, cu T.V.A. inclus) – Valoare de pornire a licitaţiei (lei, cu T.V.A. inclus) 4. – RIESLING ITALIANDOC – vin vrac – 16.828 litri – 3, 75 lei/litru – 63.105,00 Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 26.04.2018, ora 12.00, la sediul administratorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iași. Pentru participarea la licitaţie, potenţialii cumpărători trebuie să depună la sediul administratorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iași, până la data de 26.04.2018, ora 12.00, documentele prevăzute în publicația de vânzare ce poate fi vizualizată pe site-ul www.insolventa.ro. Accesul direct la activul oferit la vânzare se face cu programare şi este condiţionat de semnarea unui Protocol de vizitare a activului care cuprinde clauze de confidenţialitate. Pentru programare ofertanţii trebuie să-şi anunţe prin fax la 0232/212231 sau e-mail vanzari@insolventa.ro intenţia de vizitare. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel: 0749244377, 0755132471, 0757545545, 0232/243864. Administrator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L.
Date privind dosarul: Număr dosar 4833/99/2012 (număr în format vechi 304/2012) Tribunal Iaşi Judecător sindic: magistrat Dan Artenie Debitor: SC GHEZACO SRL IAŞI - în faliment Cod unic de înregistrare: 5267816, cu sediul social în Mun. Iaşi, Calea Chişinăului 94-96, jud. Iaşi. Număr de ordine în registrul comerţului J-22/444/1994 Cont: RO73BTRL02401202A47523XX Lichidator judiciar: CASA DE INSOLVENŢĂ A & B SPRL Cod de identificare fiscală 26249820. Sediul social: Iaşi, str. A. Panu, nr. 13-15, mezanin Număr de înscriere în tabloul practicienilor în insolvenţă RSP – 0403 Tel/fax 0232/211090; 0232/210640 E-mail: mariaaldea@yahoo.com PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Nr. 3 din 16.04.2018 Subscrisa CASA DE INSOLVENŢĂ A&B SPRL, în calitate de lichidator al SC GHEZACO SRL, în faliment, anunţă vânzarea bunurilor mobile şi imobile ale debitoarei, prin licitaţie publică cu strigare, la datele de 23.04.2018; 30.04.2018; 7 mai 2018, la sediul lichidatorului în Iaşi, str. Anastasie Panu nr. 13-15, mezanin, la orele 9.00: 1. Teren intravilan în suprafață de 1.500 mp situat în Iași, Calea Chişinăului nr. 94-96, jud. Iași evaluat la suma de 102.800 euro pe care se regăsește imobilul - construcție P (341,97 mp)+et. 1 ( 154,88 mp plus terasă 201,53 mp) +et. 2 (117 mp şi terasă 34,05 mp) evaluat la 184.600 euro. 2. Cameră de cămin, situată în mun. Bârlad, str. Republicii nr. 320, bloc 1, sc. A, parter, ap. 2, jud. Vaslui, compusă dintr-o cameră şi un hol în suprafaţă totală de 20,57 mp evaluată la 5.700 euro. 3. Bunuri mobile, în valoare totală de 9.565 euro, echivalent a 43.565 lei la cursul BNR din ziua evaluării. Preţurile nu conţin TVA. Asupra imobilului din Iaşi, Calea Chişinăului nr. 94-96 există un litigiu ce face obiectul dosarului 25080/245/2017. Preţul de pornire a licitaţiei este 90% din valoarea de evaluare, respectiv, 258.660 Euro pentru imobilul teren şi construcţii din Iaşi, Calea Chişinăului nr. 94-96; 5130 Euro pentru camera de cămin şi 8608,5 Euro pentru bunurile mobile. La licitaţie se poate prezenta orice persoană juridică sau fizică care depune o garanţie de 10% din valoarea bunului, în lei, calculată la cursul BNR din ziua achitarii în contul debitoarei RO 73BTRL02401202A47523XX; CUI 5267816. Licitaţia porneşte de la preţul de pornire şi numai în sens crescător. Pasul de licitaţie este de 1000 Euro pentru bunurile imobile şi 50 lei pentru bunurile mobile. Persoanele care se prezintă la licitaţie vor prezenta originalul chitanţei de plată a garanţiei de participare, carte de identitate, certificat de înregistrare fiscală pentru persoanele juridice şi delegaţie originală pentru reprezentant. Adjudecatarul va achita preţul bunului adjudecat în maxim 30 zile. Garanţia de partipare se scade din preţul ce urmează a fi achitat sau se restituie, după caz. După achitarea preţului, pentru bunurile imobile se va încheia contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, toate cheltuielile fiind suportate de cumpărător. Dacă adjudecatarul nu achită preţul în cele 30 zile, bunul va fi scos din nou la licitaţie, se va vinde la cel mai mare preţ oferit, iar diferenţa, dacă există, va fi suportată de adjudecatar, procesul-verbal de licitaţie constituind titlu executor. Se anulează publicaţia de vânzare nr. 2/28.03.2018 şi licitaţiile stabilite prin aceasta. 16.04.2018 Lichidator judiciar
 „Centenarul? Ceremonii obosite, de un primitivism cultural...”
02/04/2018 11:07

  - Prezentă, săptămana trecută, in cadrul sesiunii solemne aParlamentului, care aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, principesa Margareta a afirmat că, pentru ea, reprezin ...

„Departamentului Centenar i-a lipsit stabilitatea”
31/03/2018 06:18

  Doctor in istorie cu o teză ce priveşte politica internaţională din Balcani la inceput de secol XX, cadru universitar asociat al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău şi lector ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

„Dacă se doreşte performanţă, trebuie să ni se creeze anumite condiţii”
24/03/2018 04:45

    Elisabeta Lipă, cea mai bună canotoare a secolului XX, aşa cum a fost declarată de Federaţia Internaţională de Canotaj in anul 2000, a realizat pentru cititorii cotidianului „Evenim ...

„În spatele unui personaj, poţi să oferi din tine unele trăiri de care ştii doar tu”
17/03/2018 05:33

  Nu ştiu cum o fi să canţi in duet pe scenă cu soprana Diana Bucur, ştiu doar cat de frumos umple sala de concerte şi cat de savuros poate fi un dialog cu ea. Ieşeanca pasionată de muzică nu est ...

  „Lucrurile au devenit simple când m-am jucat eu mai mult”
14/03/2018 05:05

    Iulia Cruţ este unul dintre cei mai tonici psihologie pe care ii cunosc. Imediat ce ţi-a aruncat o privire veselă ştii că toate ofurile cu care ai venit in cabinetul ei dispar ca prin minun ...

Comunicarea reprezintă fundamentul educaţiei
10/03/2018 06:12

    Cum altfel decat pe acorduri muzicale s-ar fi putut realiza un interviu cu Petran Paveliuc, fondatorul Petran Music School, un proiect care a făcut fericiţi zeci de copii şi de tineri şi a l ...

„Noi am pierdut mitologia dacică. Mai mult o ghicim, o reconstituim...”
24/02/2018 04:45

      Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la romani. Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un pe ...

 Cercetăşia este „distracţie cu un scop”
17/02/2018 04:30

Cine nu şi-a dorit, cand era la varsta copilăriei, să facă parte dintr-un grup de exploratori, să pornească in aventuri in care să afle lucruri noi, să-şi facă prieteni, să facă legăminte de frăţ ...

 „Prestigiul Iaşului şi al Moldovei a fost făcut ţăndări de politicienii corupţi”
15/02/2018 05:00

- Domnule Ranja, de ce credeţi că Iaşul nu-şi poate impune punctual de vedere in politica naţională, aşa cum a reuşit Clujul, Sibiul, Braşovul, Constanţa sau multe alte oraşe mai mici? - Electoral, ...