„Când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mici să rămână în vizuine”

default

Dimensiune font:

| 30-12-2017 07:00

 * de vorbă cu prof. dr. Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Avertizare Timpurie din Bucureşti, fost consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politică Externă

Iulian Chifu este ieşean, are 49 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii „A.I.Cuza” Iaşi, a urmat studii politice în Statele Unite şi este doctor în Ştiinţe Istorice, specializarea Istorie Contemporană. Este profesor asociat al unor Universităţi din ţară, a condus mai multe proiecte de cercetare în domeniul relaţiilor internaţionale şi a publicat zeci de cărţi pe teme de securitate, politică externă, analiză de conflict, decizie în criză şi relaţii internaţionale.

- Domnule profesor, lumea se întreabă din ce în ce mai des despre locul în care ar trebui să ne poziţionăm, în actualul context politic internaţional, marcat de tensiuni de tot felul. Ce ar fi de reţinut, în momentul de faţă, despre locul nostru pe acest eşicher al politicii externe?

- La ora actuală avem turbulenţe majore, care ne indică faptul că suntem în ceea ce Zigmunt Bauman numea o situaţie lichidă, fluidă, dacă vreţi. În momentul de faţă am terminat tranziţia, iar ceea ce trăim, cu aceste turbulenţe continue, date de accentuarea şi accelerarea globalizării, este ceea ce vom trăi cel mai probabil pe parcursul unei întregi generaţii. Nu vom avea o nouă tranziţe către ceva... Există un vechi proverb care spune că atunci când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mai mici să rămână în vizuine. Mai bine spus, este foarte bine ca în perioadele de turbulenţe majore România să-şi păstreze alianţele, să-şi păstreze relaţiile, să fie extrem de calofilă în a respecta fiecare virgulă din angajamentele sale, să evite tentaţia de a valorifica, la întâmplare, oportunităţi date de aceste turbulenţe şi să evite riscurile de orice fel. Trebuie să fie un aliat loial în cadrul Alianţei Nord Atlantice şi extrem de participativ, să fie partener strategic cu Statele Unite, în mod specific, aşa cum s-a stabilit şi, în egală măsură, să fie un membru cât mai activ al Uniunii Europene, cât mai implicat în formulelele de integrare pe care le oferă Uniunea.

- De aici şi necesitatea extragerii unor priorităţi, o atentă citire a realităţilor, a acţiunilor din plan internaţional...

- Evident, un asemenea proiect nu este întotdeauna fezabil. Sunt categorii de acţiuni care, de la un anumit punct, s-ar putea să devină contrare şi am avut un asemena exemplu atunci când a fost lansată propunerea privind armata europeană. Recenta reuniune de la Roma a marcat, însă, foarte clar care sunt temele de reflecţie pentru viitorul Europei pentru o perioadă de doi ani, perioadă care se va încheia chiar în timpul preşedinţiei româneşti a Consiliului Uniunii Europene. Ei bine, acest moment vine şi pune în acord apartenenţa noastră la NATO şi relaţia transatlantică cu perspectiva ca la nivel european să fie dezvoltată o investiţie ceva mai importantă pe zona de apărare şi pentru misiuni în afara spaţiului european.

- Afectează asta în vreun fel angajamentele asumate de România?

- Sunt şi se vor ivi în timp şi asemenea momente în care chiar propriile noastre angajamente s-ar putea să intre în anumite puncte în contradicţie. Acolo trebuie nuanţări foarte atente. Tocmai de aceea avem nevoie şi de o zonă de securitate bine dezvoltată. Va trebui ca în perioada următoare să investim în zona diplomatică şi în primul rând va trebui să avem foarte mare grijă la ceea ce facem la nivel intern, pentru a nu strica angajamentele şi aranjamentele de securitate pe care le are astăzi România. Concret, cumpărând rachete Patriot nu ne putem permite să aruncăm în aer legile justiţiei, independenţa justiţiei, combarterea corupţiei.

- Cât de necesară poate fi astăzi constituirea acestei armate comune europene, în contextul în care preşedintele american solicită statelor europene suplimentarea cotelor alocate către Alianţa Nord Atlantică?

- Din luna mai, e la reuniunea de la Roma, nu se mai pune problema existenţei unei armate europene. Vorbim aici despre PESCO, despre o colaborare europeană întărită care presupune două elemente: un număr de trupe şi un comandament comun. Mai exact, vorbim de participarea la misiuni în special în zona Africii de Nord, misiuni pe care NATO nu le asumă în mod direct. Deci, este vorba de construirea unor capabilităţi europene. Atingerea a 2 la sută din PIB pentru fiecare stat membru este angajament în cadrul NATO menit a oferi capabilităţi pentru Europa. Industria europeană produce la un anumit nivel, care nu este neapărat competitiv - nici financiar, nici din punct de vedere al calităţii, motiv pentru care Uniunea Europeană a acceptat o injecţie de fonduri pentru cerecetare şi dezvolatare în domeniu, în aşa fel încât aceste investiţii să ducă la saltul necesar pentru ca producţia europeană de armament să fie una competitivă, să permită armatelor statelor europene să cumpere capabilităţi de care au ele nevoie. Dar nu capabilităţi pe care le produc anumite companii din Uniune şi e musai să le cumpărăm.

- Care consideraţi că este deficitul de imagine al României, în plan extern, după recentele ofensive asupra legilor justiţiei? Ce riscă România, în cazul în care Parlamentul va adopta majoritatea acestor legi controversate?

- În discuţie se află trei legi, contestate la Curtea Constituţională. Mai avem un număr mare de iniţiative care ridică, evident, semne de întrebare. Existenţa unui comunicat al Departamentului de Stat, a unei scrisori a şapte state europene deja trebuie să tragă un semnal de alarmă în primul rând asupra guvernanţilor, a majorităţii, în al doilea rând asupra întregii societăţi. Vedem care sunt precedentele construite în Europa, mă refer la Ungaria şi Polonia, în cazul Poloniei tipul de lege la care se face referire fiind mult mai blând decât ceea ce avem noi, acum, pe masă în privinţa legilor în discuţie. Dar gândiţi-vă că nu am intrat încă în cele două legi pe care majoritatea guvernamentală încearcă să le zgândăre şi mă refer la Codurile penale. Aducerea în prim-plan a unui nivel de sancţionare mult mai redus al actelor de corupţie, încercarea de soluţionare a unor teme individuale, a unui politician sau altul, nu sunt argumente care să indice că România este pe un drum favorabil.

- La ce tip de reacţie ne putem aştepta?

- Să nu uităm că suntem între statele membre GRECO, un grup împotriva corupţiei, că suntem în continuare sub raport MCV. Dacă noi alterăm elementele de luptă împotriva corupţiei, evident că lucrul acesta se va regăsi în rapoartele de ţară. Nu uitaţi că raportul MCV vine la sfârşit de ianuarie, început de februarie, nu uitaţi că trimiterea legilor Justiţiei către Comisia de la Veneţia a fost solicitată până pe 10 ianuarie. În urgenţă, într-o lună vom avea şi reacţiile. Eu cred că este un moment în care va trebui să luăm ceva mai multă distanţă, o perioadă de reflecţie. Trebuie să ne gândim foarte atent la modul la care vrem să ne raportăm la aceste realităţi care, de altfel, nu înseamnă altceva decât alterarea unorangajamente cu care România a îndeplinit criteriile stabilite la Copenhaga, în 1999, ca să putem deschide negocierile pentru a intra în UE. Noi acele principii începem să le alterăm...

- Vă referiţi la dezbaterea legilor Justiţiei...

- Mă refer inclusiv la afirmaţiile din spaţiul public cu suveranitatea Parlamentului. Păi, eu am înţeles că democraţia înseamnă independenţa şi echilibrul puterilor în stat şi nu suveranitatea, supremaţia uneia dintre puteri, legislative, în cazul de faţă, asupra altor puteri. De asemenea, independenţa Justiţiei este punct special în criteriile politice de la Copenhaga. Combaterea corupţiei este un punct absolut important, rezultat în primul rând din ceea ce se petrece în interiorul României, constatat în cadrul negocierilor de aderare la capitolul Justiţie. Vă aduc aminte că în 2004 noi am ratat integrarea tocmai pentru că am avut nişte steguleţe roşii, cele mai importante pe Justiţie, şi că ministrul Justiţiei de atunci, Cristian Diaconescu, a fost nevoit să ia nişte angajamente şi să acceptăm, împreună cu Bulgaria, acel mecanism MCV. Vedeţi cât de complicat este acest eşafodaj şi e foarte complicat de acceptat că 13 sau 14 ani după acest moment, când la guvernare era tot PSD, există alţi actori politici care au uitat istoria, au uitat eforturile făcute, au uitat cât de dificil se negociază la nivel european şi aruncă în aer aceste înţelegeri, iar asta într-o perioadă de turbulenţe majore la nivel european. Toate cele expuse aici nu neagă faptul că şi la nivelul instituţiilor de tip Parchet au mai existat anumite excese, iar dacă ele există, la nivel individual, trebuie sancţionate folosind mecanisme juridice foarte clare.

- Ce-ar trebui să înţelegem din escaladarea tensiunilor în lumea arabă, cauzate, în principal, de decizia Statelor Unite de a-şi muta Ambasada la Ierusalim? Cum ne poate afecta această decizie, în cazul în care, aşa cum sugera Liviu Dragnea, România va trebui să ia foarte în serios în discuţie decizia de a-şi muta ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim?

- România are nişte poziţii constante care nu sunt luate de ieri de azi şi au la bază nişte evaluări foarte puternice. În al doilea rând, în sânul lumii arabe există tensiuni care vin din cu totul alte lucruri... Decizia nu presupune decât o declaraţie a preşedintelui Donald Trump care acceptă sau validează legea din 1995, însă, concomitent cu prelungirea cu încă 6 luni a moratoriului de aplicare a legii. Deci, Trump a instruit Departamentul de Stat să pregătească, să planifice. Este doar o afirmaţie de poziţionare şi eu cred că sensul ei este de a crea noi pârghii de negociere în Orientul Mijlociu. Vom vedea ce se va întâmpla în perioada următoare... Este adevărat că au exista tulburări importante în ceea ce priveşte statele arabe, ca efect al acestei afirmaţii, însă ea trebuie privită şi în contextul electoral intern din Israel, acolo unde premierul Netanyahu, longeviv, se confruntă cu multe critici şi mai ales cu probleme în privinţa corupţiei. Dar el se confruntă cu o perioadă electorală în care coaliţia sa, suficient de fragilă, este alcătuită din partide ultranaţionaliste, ultrareligioase, care reflectă în primul rând coloniile. Deci, este şi un gest care are consum intern. Din punct de vedere faptic, nu s-a întâmplat nimic. Nu s-a mutat ambasada, ba mai mult, legea a fost prorogată pentru încă şase luni de către Donald Trump.

- Va veni, însă, momentul acesta...

- Va veni şi momentul unui asemenea gest, dar cred că, în momentul de faţă, nu este indicat a produce turbulenţe în plus. România este tradiţional un stat care are un balans extrem de fin în privinţa relaţiilor cu Israelul şi cu statele arabe. Să nu uităm că România nu şi-a retras ambasada şi nu a rupt relaţiile cu Israelul în perioada comunistă, în egală măsură a avut relaţii privilegiate cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, care a fost recunoscută de ţara noastră, dar şi cu alte state arabe din regiune. De altfel, nici nu ne putem permite altceva. Vă aduc aminte şi trebuie să subliniem acest lucru, atât pentru cititorii dumneavoastră, cât şi pentru minţile mai înfierbântate care privesc lumea de la Bucureşti, dintr-un fotoliu, fără a se uita la date. Există zeci de mii, până la nivelul a sute de mii de familii mixte, cu cetăţeni români sau resortisanţi români, în Gaza, în Cisordania, în Israel, în sudul Libanului, Iordania şi în Siria. Deci, în momentul în care vorbim despre gesturi de natură politică, care schimbă radical un anumit tip de eşafodaj diplomatic, trebuie să fim cu foarte mare atenţie, mai ales când deţinem funcţii importante în stat. Iar asta pentru că un asemenea tip de luare de poziţie riscă să determine probleme foarte mari la nivelul resortisanţilor români şi a familiilor lor. Să nu uităm că de fiecare dată când este un conflict, în Orientul Mijlociu sau oriunde, România se află în postura de a-şi extrage resortisanţii de acolo şi are nevoie de o relaţie echilibrată cu toate părţile implicate.

- Vă referiţi la declaraţiile liderului PSD, cu intenţia de a muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim?

- Nu ştiu... Dumneavoastră aţi pronunţat acest nume... Eu mă refer la cei care încearcă să ducă la asemenea schimbări fără să gândească că în poziţii de responsabilitate nu-ţi permiţi afirmaţii publice cu asemenea greutatate. Eu am certitudinea că în urma unei asemenea afirmaţii vom avea un cârd de solicitări de audienţe la ministrul de Externe din partea ambasadeor arabe şi un număr mare de telefoane de la nivlul diplomaţiilor arabe şi chemări ale ambasadorilor noştri în capitale. Una este să faci politică internă, să faci afirmaţii care sunt absorbite la nivelul mass-mediei noastre, foarte vocale, alta este să te apuci să faci afirmaţii cu impact în politica externă, care implică importante costuri.

- Republica Moldova reprezintă o chestiune care doare din ce în ce mai mult pe ambele maluri ale Prutului. Se îndepărtează, astăzi, Moldova de România, cum se vede de aici?

- Cred că aici lucrurile sunt puţin nuanţate. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că prin venirea lui Igor Dodon la Preşedinţie avem, în spaţiul public, o reacţie extrem de vocală, o reacţie foarte dură. Dealtfel, atacurile la adresa României, a identităţii româneşti, a românilor, a tuturor elementelor identitare au crescut pe fondul acestei prezenţe vocale, virulente antiromâneşti în primul rând a lui Igor Dodon. Acum, din punctul de vederea al statului Republica Moldova, al decidenţilor pe fiecare dintre feliile în discuţie, nu putem să avem o asemenea susţinere a depărtării de România, în primul rând prin dependenţa de natură financiară.

- Cât de mult a susţinut România, din punct de vedere financiar, Republica Moldova?

- România a livrat un împrumut cu dobânda proprie, de 100 de milioane de euro, livrează fonduri nerambursabile... România are o anumită implicaţie în reformele din fiecare domeniu în parte din Republica Moldova. Dacă vă uitaţi cu atenţie, dincolo de privatizările care sunt aşteptate – două reţele de distribuţie cu transgazul care, de fapt, nu este altceva decât gazoductul care va pleca de la Ungheni la Chişinău şi care a fost privatizat tot cu România, există şi alte categorii de investiţii în derulare. Putem spune că în Republica Moldova, în ultimul an an şi jumătate, a crescut nivelul investiţiilor româneşti şi a crescut nivelul implicării româneşti în special la nivel local şi în Comrat, Găgăuzia şi la Bălţi, unde derulăm acel program cu SMURD-ul... Deci, dacă ne uităm la lucruriule concrete, vedem că există, din contra, o creştere a acestei interdependenţe, mai ales a dependenţei Chişinăului de România la nivelul finanţărilor în mod direct.

- Iar aici există şi sprijinul în relaţia cu instituţiile europene...

- România a deblocat şi finanţările FMI pentru Republica Moldova şi cele de la Uniunea Europeană. O eventuală ruptură sau retragere a româniei de pe piaţa de acolo ar crea dificultăţi majore. Dar există acolo şi un sentiment românofob, pe care-l imprimă în spaţiul public cu precădere agenţii proruşi, războiul informaşional rus şi Igor Dodon, dar şi alte categorii, inclusiv din Opoziţie, nu doar de la Puterea asumat pro-europeană. Însă, în egală măsură, vedem că la nivelul osaturii şi a infrastructurii relaţiilor bilaterale există o creştere.

- Există dificultăţi de pătrundere pe această piaţă a companiilor româneşti?

- Nu pot să neg acest aspect. Există zone în care investiţiile româneşti au fost blocate să intre în Republica Moldova. Avem cazul clasic, cu Banca Transilvania, care a reuşit să intre acolo tot printr-o privatizare, cu Victoria Bank, dar pe de altă parte avem Dedemanul, care n-a mai reuşit să intre pe piaţa de acolo, din cauza unui vot negativ dat în Consiliul Local de la municipiul Chişinău. Şi mai sunt şi alte cazuri în care s-au încercat investiţii, blocate însă pe diferite motive, în special de natură tehnică. Avem, deci, sumumul acesta de relaţii, cu lumini şi umbre, însă, vorbind obiectiv, vedem totuşi o creştere, în ultima perioadă, a acestei relaţii.

- Vor fi afectate aceste relaţii de viitoarele alegeri generale din Republica Moldova?

Urmează alegeri generale în Republica Moldova şi pot apărea probleme în cazul unei modificări substanţiale a situaţiei majorităţii sau unei dificultăţi de a forma o majoritate pro-europeană. Să nu uităm că la Chişinău avem 2 componente europene: una la guvernare, alta în opoziţie. care sunt relativ ne-miscibile, în opoziţie puternică... Într-o asemenea perspectivă, evident, se crează perspectivele unor dificultăţi majore chiar după împlinirea Centenarului. Vom vedea când vor fi stabilite aceste alegeri, vom vedea rezultatele şi mai ales negocierile care vor duce la o formă sau alta. Nu trebuie uitat că 2018 este anul Centenarului, alegerile sunt la sfârşit de an – practic, mandatul se termină la 30 noiembrie şi alegerile pot fi întârziate cu trei luni, însă, în afara acestui fapt, nu trebuie uitat că în primul semestru din 2019 România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, care dă, de asemenea, un instrument în plus în ceea ce priveşte situaţia din Republica Moldova. Deci, cam aşa ar arăta complexitatea subiectului... Nu este simplu, sunt modificări şi tangaje mai ales în spaţiul public, motiv pentru care, evident, sunt stârnite preocupări şi reacţii diverse, inclusiv în România, în raport cu aceste evoluţii.

A consemnat Dan M.BREZULEANU

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

05:12

1. Informatii generale privind autoritatea contractanta, in special denumirea, codul de identificare fiscala, adresa, numarul de telefon, fax si/sau adresa de e-mail, persoana de contact: Comuna Gura Vaii, cu sediul social in comuna Gura Vaii, satul Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau, cod postal 607220, telefon 0371/407.500, fax 0372/002.112, e-mail: primariaguravaii@yahoo.com, cod fiscal 4278108. 2. Informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie vandut: - teren in suprafata de 316 mp, situat in intravilanul comunei Gura Vaii, satului Rotunda, nr. Cadastral 62185, CF 62185, apartinand domeniului privat al Comunei Gura Vaii, conform H.C.L. Comunei Gura Vaii nr. 09/22.01.2024, caietului de sarcini si temeiului legal: O.U.G. nr. 57/03.07.2019. 3. Informatii privind documentatia de atribuire: se regasesc in caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire: la cerere, de la sediul institutiei, Compartimentul Achizitii Publice sau se poate consulta pe site-ul: www.uatcomuna guravaii.ro, sectiunea -Anunturi. 3.2. Denumirea si datele de contact ale serviciului/ compartimentului din cadrul vanzatorului, de la care pot obtine un exemplar din documentatia de atribuire: de la Compartimentul Achizitii Publice, din cadrul Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 3.3. Costul si conditiile de plata pentru obtinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 100 Lei/exemplar, ce se achita numerar la Casieria institutiei, sau in contul de trezorerie RO17 TREZ 0625 006X XX00 0079, deschis la Trezoreria Onesti, cod fiscal: 4278108. 3.4. Data-limita pentru solicitarea clarificarilor: 27.03.2024, ora 12.00. 4. Informatii privind ofertele: 4.1. Data-limita de depunere a ofertelor: 04.04.2024, ora 14.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura Comunei Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 4.3. Numarul de exemplare in care trebuie depusa oferta: intr-un singur exemplar, intr-un plic sigilat. 5. Data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor: 05.04.2024, ora 09.00, Comuna Gura Vaii, comuna Gura Vaii, sat Gura Vaii, Str. Primariei nr. 2, judetul Bacau. 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon si/sau adresa de e-mail ale instantei competente in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei: Judecatoria Onesti, cu sediul in municipiul Onesti, Str. Tineretului nr. 1, judetul Bacau, telefon 0234/311.913, fax 0234/326.170, e-mail: jud-onesti-reg@just.ro. 7. Data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii: 08.03.2024.
ANUNȚ DE LICITAȚIE. Primăria Comunei Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CUI 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro, organizează în data de 29.03.2024, licitație în vederea vânzării terenului intravilan în suprafață de 16.000,00 mp, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, zona Dedeman. 1. Informaţii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numărul de telefon, telefax şi/sau adresa de e-mail a persoanei de contact etc: UAT Comuna Valea Lupului, jud. Iași, cu sediul în Com. Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, CIF 16384625, tel 0232/272590, e-mail: primaria_valealupului@yahoo.com, patrimoniu@comuna-valealupului.ro 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie vândut: teren intravilan în suprafață de 16.000 mp, situat în Sat Uricani, Comuna Miroslava, județul Iași, zona Dedeman, nr. cadastral 96128, CF nr. 96128, teren proprietate privată a Comunei Valea Lupului 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc în caietul de sarcini 3.1 Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: la cerere, de la sediul autorității sau de pe site-ul autorității wwww.comuna-valealupului.ro 3.2 Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul vânzătorului, de la care pot obține un exemplar din documentația de atribuire: de la Registratura primăriei, Aleea Irisului nr. 8, sat Valea Lupului, Comuna Valea Lupului, județul Iași sau de pe site-ul autorității: www.comuna-valealupului.ro 3.3 Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: gratuit 3.4 Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.03.2024, orele 16.00 4. Informații privind ofertele: se regasesc în caietul de sarcini 4.1 Data-limită de depunere a ofertelor: 29.03.2024, orele 09.00 4.2 Adresa la care trebuie depuse ofertele: Comuna Valea Lupului, Aleea Irisului nr. 8, Județul Iași 4.3 Numărul de exemplare în care trebuie depusă oferta: un singur exemplar original 5. Data și locul la care se va desfașura ședința publică de deschidere a ofertelor: 29.03.2024, orele 11.00, Primăria Comunei Valea Lupului - Sala de consiliu, Aleea Irisului nr. 8, Comuna Valea Lupului, Județul Iași 6. Denumirea, adresa, numarul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Iași, Strada Elena Doamna nr. 1A, telefon: 0232.260.600, 0232.248.000, 0332.403.666, Fax: 0332.435.700, e-mail: tr-iasi-reg@just.ro PRIMAR, Florin-Liviu DULGHERU
„Participarea marilor scriitori la FILIT este meritul personal şi rodul credibilităţii internaţionale a organizatorilor”
07/10/2019 11:02

  „Participarea marilor scriitori la FILIT este meritul personal şi rodul credibilităţii internaţionale a organizatorilor” * dialog cu scriitorul Dan Doboş, directorul Bibliotecii Judeţ ...

„Avem un sistem educaţional secularizat, sincretic, pe alocuri aberant”
05/05/2018 16:15

- Doamna profesor, tocmai aţi participat la Conferinţa Internaţională de Educaţie a Adulţilor. Ce spun specialiştii in domeniu despre starea actuală a actului educaţional şi nu mă refer doar la zona ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

 ”Pe vremea comuniştilor aveam personal medical, dar nu aveam aparatură. Astăzi, e invers!”
03/02/2018 04:30

-- Domnule doctor, se implinesc patru decenii de cand Spitalul de recuperare a apărut in viata iesenilor. Sunteti singurul medic rămas in activitate din acele vremuri... Cum a apărut această idee? - Totul ...

Prof. dr. Florin Mitu: „A gândi pozitiv este un element cheie pentru un medic”
12/10/2017 04:45

Despre recuperare cardiovasculară, factorii de risc in bolile cardiovasculare şi ce trebuie să facem ca să ne protejăm inima de evenimente nefericite, dar şi despre alte lucruri interesante, dr. Florin M ...

Marius Oprea: „Niciodată nu este prea tîrziu pentru adevăr şi nici pentru dreptate”
02/10/2017 05:00

- Aţi infiinţat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, institut de cercetare aflat sub egida Guvernului. Plecind de la această postură, cum se văd astăzi urmările comunismului şi cum ar treb ...

Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel: „Un discurs care nu îl respectă pe interlocutor este un discurs pierdut”
19/08/2017 06:00

 Cald, deschis şi mai ales din cale afară de receptiv la tot ceea ce il inconjoară, lingvistul Stelian Dumistrăcel a mărturisit care este cea mai mare implinire pe care i-a oferit-o viaţa la catedră ...

„Orice ar fi, fizica nu se uită”
27/07/2017 05:36

  - De unde pasiunea pentru fizică? - Am trecut prin sistemul de invăţămant ca orice copil obişnuit. La un moment dat, am sesizat că sunt capabil să mă descurc la matematică mult mai bine decat ...

„În viaţă am avut o şansă extraordinară: să fac ceea ce îmi place”
13/07/2017 12:20

În interviul acordat cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, dr. Lăcrămioara Stratulat, care ocupă funcţia de director al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi ...

Interviu cu Doru Baltag, medicul care alungă durerea cu ajutorul acelor
08/06/2017 05:25

-Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Cum de aţi ajuns să practicaţi Medicina? -Traseul alegerii profesiei medicale este destul de liniar. Părintii mei au fost asistenti medicali in l ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei