_MG_2664

Dimensiune font:

„Dacă nu vom valorifica forţa de muncă de peste Prut, o vor face alţii!”

| 20-07-2017 12:30

 „Fraţii” de peste Prut pot ajuta economia României să înflorească, dacă acestora li se vor echivala calificările şi vor fi primiţi să lucreze la noi în ţară. Totodată, munca pe teritoriul ţării nostre îi va apropia mai mult de modul de viaţă, cultura şi economia europeană. Despre nevoile şi oportunităţile aflate peste Prut ne vorbeşte Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut- Nistru 

- Pentru început, haideţi să „traducem” noţiunea de euroregiune...
- Euroregiunea nostră (Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.) are principala misiune de a ajuta Republica Moldova să se apropie de spaţiul european, atât timp cât se doreşte acest lucru. În detaliu, trebuie ştiut că euroregiunile sunt la bază construcţii europene, gândite pentru a stabili platforme de comunicare între comunităţi aflate de o parte şi de alta a unei graniţe, care, în acest fel, îşi pot gestiona mult mai uşor problemele, fără ca acestea să mai treacă prin nivelul central. Aceasta a fost motivaţia principală care, odată cu trecerea timpului, a prins, astfel încât astăzi putem vorbi despre circa 200 de euroregiuni. De remarcat este faptul că avem euroregiuni care exced spaţiul european, cum este cea a noastră.
Există, totodată, structuri total non-UE (Uniunea Europeană), cum este cazul unei euroregiuni moldo-ucrainene, nici Republica Moldova, nici Ucraina nefiind state membre ale Uniunii. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lucrurile s-au mai structurat, în condiţiile în care toate euroregiunile se raportează în acest moment la un cadru juridic internaţional, fiind vorba despre Tratatul de la Madrid (din anul 1981 - n.r.), care face referire la modul în care comunităţile transfrontaliere pot colabora. Mai mult, orice euroregiune, când este constituită, are nevoie şi de un al doilea acord, de această dată încheiat la nivelul Ministerelor de Externe ale ţărilor care fac posibilă colaborarea.


- O euroregiune trăieşte, practic, din fondurile accesate de la Comisia Europeană şi din cotizaţiile consiliilor locale care o alcătuiesc. Cum se obţin finanţările?
- Accesarea fondurilor europene se face pe baza regulilor de la Bruxelles, iar acele reguli privesc programele naţionale, nefiind făcute referiri, în mod dedicat, la euroregiuni. Există, de exemplu, linii de finanţare pe programe de vecinătate, fiind posibil să se acceseze bani nerambursabili şi de către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care sunt la graniţa spaţiului european. Mai mult, statele non-europene pot accesa fondurile de la Bruxelles care le sunt dedicate ţării lor, intrând astfel în competiţie cu administraţiile publice locale de acolo.


- Revenind la Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, de ce buget anual beneficiaţi şi care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi dezvoltat?
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, pentru a căpăta şi personalitate juridică, şi-a constituit în anul 2005 o asociaţie (Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.). Aceasta este, de fapt, soluţia oricărei euroregiuni de a funcţiona, de a avea un statut clar şi de a putea demara proiecte menite să obţină finanţare europeană. În cazul nostru, Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este finanţată de către membrii săi. Bugetul se calculează astfel: cinci eurocenţi pe cap de locuitor, de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Când facem adunarea, Asociaţia ar trebui să aibă peste 200.000 de euro buget anual. Acum, pentru că Republica Moldova a înregistrat o situaţie delicată în ceea ce înseamnă sistemul bancar naţional, autorităţile publice locale s-au aflat în imposibilitatea practică de a plăti aceste cotizaţii. Deşi a apărut această situaţie, noi nu am considerat că este cazul să ne încetăm activităţile sau să rupem colaborările şi, spre lauda judeţelor Iaşi şi Prahova, proiectele desfăşurate pe euroregiune au fost duse mai departe.
În ceea ce priveşte proiectele nostre, acestea sunt foarte importante şi au fost gândite să vină în sprijinul unei colaborări cât mai bune şi cu multe rezultate. Vă dau exemplul întâlnirilor de lucru, care nu sunt întâlniri simbolice, aici fiind discutate modificările legislative concrete, gândite să ajute colaborarea dintre cele două maluri ale Prutului. Prima şedinţă de Guvern a României dedicată Euroregiunii a avut loc în anul 2014 şi s-a soldat cu o ordonanţă pe baza căreia o administraţie publică românească poate finanţa o administraţie publică locală din Republica Modova, dacă există între acestea un acord de înfrăţire, de colaborare.


- Ce alte modificări legislative mai facilitează colaborarea economică şi culturală cu Republica Moldova?

- La ultima şedinţă de Guvern dedicată Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, pe care am avut-o în luna aprilie, am propus o modificare pe Codul Muncii, în aşa fel încât cetăţenii moldoveni să se poată insera pe piaţa forţei de muncă din România. La momentul actual, legislaţia nostră, chiar pentru situaţii de transfer şi detaşare a forţei de muncă, îl obligă pe cel din România să se asigure că un cetăţean moldovean are aceleaşi calificări şi specializări ca acela de la noi. Acolo (peste Prut – n.r.), lucrurile nu au evoluat ca la noi, acolo există o altă istorie a ultimilor 25 de ani. În timp ce noi intram în Uniunea Europeană, ei aveau conflictul din Transnistria şi nu putem să solicităm o astfel de egalitate. Concret, marea parte a celor care ar veni să lucreze în România s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice. Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni.


- Există o disponibilitate a cetăţenilor moldoveni de a veni să lucreze la noi?
- Da, există! Sigur că mulţi dintre ei privesc spre Vest. Dar există o categorie numeroasă de cetăţeni moldoveni care doresc să fie mai aproape de casă. Vă dau un exemplu concret: sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni care, în ultimii ani, s-au dus la muncă în Rusia, şi vorbim în primul rând despre Moscova şi Sankt Petersburg, acestea fiind „motoarele de dezvoltare” ale Federaţiei Ruse. Pe parcursul ultimilor ani, şi acest stat a ajuns să aibă probleme financiare, rubla devalorizându-se considerabil. Astfel, un salariu mediu pe care îl lua un cetăţean moldovean ce lucra în domeniul amenajărilor interioare, de 500 de euro (echivalentul în ruble - n.r.), a ajuns astăzi să fie micşorat la 250 de euro. De ce nu ar lua un cetăţean moldovean aceşti bani în Iaşi, unde un salariu mediu pe economie este deja de 400 de euro, fără a fi nevoit să facă naveta la Moscova, ci ar veni într-o oră şi jumătate de la Bălţi, până la noi?!


- La Iaşi, avem încheiate foarte multe acorduri de colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale de peste Prut. Acestea au primit un ajutor concret din partea nostră?

- Îmi este teamă că, din punct de vedere financiar, judeţul Iaşi nu a oferit un astfel de sprijin. Judeţul Prahova, celălalt „motor” al Euroregiunii, are deja implementate proiecte peste graniţă. Mai mult, cei de acolo alocă anual, din propriul buget, câte 100.000 de euro, pe care îi investesc în raioanele înfrăţite. Astfel, ajungem să vorbim despre 300.000 de euro care sunt folosiţi pentru proiecte transfrontaliere. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că, pentru moment, multă lume nu înţelege că toţi banii care sunt folosiţi pentru proiectele unei euroregiuni reprezintă, de fapt, o investiţie, nu un ban smuls din cel al contribuabilului român şi oferit cu una - cu două peste Prut. În felul acesta, noi ajutăm cetăţenii din Republica Moldova să ajungă la aceleaşi standarde ca toţi locuitorii spaţiului european, de asemenea, putem ajuta firme româneşti să facă export, să treacă Prutul pe baza acestor programe desfăşurate cu finanţare românească. Finanţatorul face regula şi, iată că, în acest mod, firme din Prahova au ajuns să aibă piaţă de desfacere pentru activităţile lor dincolo de graniţă.


- Deşi se fac demersuri de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul european, observăm că mulţi dintre locuitorii de peste Prut rămân „ataşaţi” de Moscova. Care este explicaţia?
- Cred că diferenţa o face nivelul de cultură şi de urbanizare. În general, unde avem oameni trecuţi pe la şcoli înalte apare orientarea şi deschiderea spre spaţiul european. Unde întâlnim clase puţine, puţină informare, oamenii sunt tentaţi să judece după stereotipuri. Totuşi, şi când vorbim despre mediul rural, trebuie ţinut cont de faptul că se remarcă o înclinaţie spre zona Rusiei, unde există o demografie redusă. Vom observa că, în Republica Moldova, există sate mari, ale căror comunităţi româneşti nu au fost alterate de-a lungul timpului de politica sovietică şi care tot timpul vor vota în mod masiv în mod pro-european. Este adevărat că aproape jumătate din populaţie înclină spre celălalt vector de dezvoltare a ţării (Rusia – n.r.), aici fiind diferite motive, de la afinităţi culturale, la faptul că există o minoritate rusofonă care reprezintă 25% din populaţie şi se simte în mod firesc mai apropiată de Rusia. Avem o întreagă generaţie de cetăţeni moldoveni care au crescut şi s-au format la şcoala Uniunii Sovietice... Toate aceste elemente nu sunt definitorii însă. Eu nu am niciun dubiu că piaţa liberă, regulile democratice din viaţa publică şi în viaţa economică sunt esenţiale şi sunt cele care duc la rezultate. În acest sens şi pentru acest sens noi lucrăm în Republica Moldova.
A consemnat Anca BURNICHE

Este foarte important ca acei cetăţeni care nu au avut posibilitatea să vină până astăzi în România să fie sprijiniţi pentru a face acest lucru. Într-un astfel de context pot exista colaborări pentru grupuri de copii, de exemplu” - Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

* * *

Marea parte a celor care ar veni să lucreze în România (din Republica Moldova - n.r.) s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice (dacă nu se schimbă cadrul legislativ - n.r.). Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni!” - Tudor Jijie

loading...
Loading...

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

ULTIMA ORA

 

PUBLICAŢIE DE VANZARE SC Avrasop SRL, cu sediul social în mun. Iaşi, bd. Independenţei, nr. 4-6, ap.cam 8, înregistrată la ORC Iaşi sub nr. J22/284/2005, CUI 17192970, prin lichidator judiciar Rodafis IPURL cu sediul în mun. Iaşi, str. Străpungere Silvestru, nr. 48 A, anunţă vânzarea prin licitaţie publică cu strigare a bunurile mobile: Plug cu brazde PP3 – 701 lei; Grapa cu discuri – 1696 lei; Tăvălugi - 841 lei; Cisternă 3,6 to –1682 lei (prţturi fără TVA). Preţurile de pornire reprezintă 35% din preţurile de evaluare. Valorificarea activelor prin licitaţie publică deschisă cu strigare va avea loc la data de 23.01.2018, ora 10, la sediul lichidatorului judiciar. Pentru bunurile neadjudecate, licitaţia se va repeta în ziua de 30.01.2018, aceeaşi locaţie şi oră, aceleaşi preţuri de pornire. Condiţiile de participare la licitaţie sunt conţinute în Caietul de sarcini. Caietul de sarcini, în valoare de 50 lei, se achiziţionează de la sediul lichidatorului, unde se depune şi documentaţia de participare la licitaţie, în original, până în preziua licitaţiei, orele 13.00. Garanţia de participare este de 30% din suma reprezentând preţul de pornire şi va putea fi plătită în contul nr. RO80BUCU1032235332633RON deschis la Alpha Bank Iaşi pe numele debitorului. Prezentul anunţ constituie şi notificare către creditori, debitor şi orice persoană fizică sau juridică interesată în cauză. Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare au obligaţia, sub rezerva sancţiuni decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data licitaţiei. Informaţii suplimentare la tel/fax 0232/273948, e-mail: rodafis@gmail.com
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE S.C. INTERFARM BOTOSANI S.R.L. Iasi prin lichidator judiciar ACORD SPRL, Dosar nr. 2950/89/2014 Tribunalul Vaslui/Judecător Sindic ANUNŢĂ Organizarea şedinţei de licitație publică de vânzare, cu strigare, la data de 08.12.2017, ora 12.0, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iasi, str. Decebal 22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, jud. Iaşi, pentru patrimoniul debitoarei S.C. INTERFARM BOTOSANI S.R.L. - in faliment, in bancruptcy, en faillite, CUI 2585521, cu numar de inregistrare la Registrul Comerţului J37/251/2011, cu sediul in municipiul Vaslui, Str. Ing. Badea Romeo, nr.1A, Parter, jud. Vaslui constând în: a. Construcţie situată în Botosani, Str. Viilor, Nr.77, Ap.1, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr.50058-C1-U13 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 339.829 lei, valoare fără TVA. b. Constructie situată în Municipiul Botosani, Str. Vârnav, Nr.17, Parter, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr. 50058-C1-U15 si Extindere si Terasa, Municipiul Botosani, Str. Vârnav, Nr.22, Parter, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr. 5558 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 332.904 lei, valoare fără TVA. c. Construcţie situată în Botosani, Piata Centrala, Platoul A, Obiectiv U18, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr.4819/N la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 516.793 lei, valoare fără TVA. d. Construcţie situată în Botosani, Str. Prieteniei, Nr.4, Bloc V4, Sc. C, Et.II, Ap.13, jud. Botosani întabulată în Cartea Funciara nr50386-C1-U20 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 67.151 lei, valoare fără TVA. e. Proprietate imobiliara constând în Teren intravilan in suprafaţă de 3.048 mp si construcţii situat în mun. Botoşani, Str. Dobosari, Nr.21 la preţul de strigare la şedinţa de licitaţie publică de 1.374.357 lei, valoare fără TVA. In caz de neadjudecare, urmatoarele şedinţe de licitații publice de vânzare, cu strigare, se vor desfăşura în fiecare zi de vineri la ora 1200, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iasi, str. Decebal 22A, bl.Z8, sc.A, et.1, ap.8, jud. Iaşi. Condițiile de participare la şedinţa de licitație publică de vânzare cu strigare și condițiile de adjudecatare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat de la sediul lichidatorului judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 1.000 lei pentru fiecare proprietate imobiliară pentru care se participă la licitaţie. Bunurile imobile anterior menţionate formează obiectul Dosarului nr.1219/193/2016 înregistrat pe rolul Judecatoriei Botosani având ca obiect Actiune in revendicare. Poate participa la şedinţa de licitatie publică de vânzare cu strigare orice persoana care isi manifesta, intentia de cumparare si care pana in preziua şedinţei de licitatie ora 1200, depune o cautiune reprezentand 10% din prețul de pornire al şedinţei de licitație pentru bunul imobil pentru care participa si face dovada achizitionarii caietului de sarcini. Înscrierile se pot face si cu scrisoare de participare la şedinţa de licitație, precum si cu toate documentele menționate în caietul de sarcini, până în preziua şedinţei de licitație, ora 1200. Nedepunerea tuturor documentelor la sediul lichidatorului judiciar în termenul menționat anterior conduce la pierderea dreptului de a participa la licitație. Toate persoanele interesate în achiziționarea bunurilor imobile care fac obiectul şedinţei de licitație publică de vânzare cu strigare sunt invitate să se înscrie la licitație. Orice persoana care emite pretentii asupra bunurilor imobile care fac obiectul şedinţei de licitație publică de vânzare cu strigare, este rugata sa-si manifeste pozitia cu 5 zile inainte de data şedinţei de licitație publică de vânzare cu strigare, aducand la cunostinta lichidatorului judiciar orice pretentie. Informatii suplimentare se pot obtine de la lichidatorul judiciar la telefon 0742207571. Lichidator judiciar ACORD S.P.R.L. Asociat coordonator Nitescu Dan Nistor
„Incultura îi face pe foarte mulţi oameni politici să fie ineficienţi”
20/01/2018 05:15

Impresionant, acesta ar fi cuvantul cu care aş putea descrie dialogul purtat cu prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Romane. Revenit la Iaşi, unde a vernisaj o expoziţie dedicată arhitec ...

„38 la sută dintre elevii români de până la 15 ani sunt analfabeţi funcţional”
13/01/2018 06:24

  Problemele din educaţie sunt cunoscute. Se vorbeşte despre necesitatea schimbării atitudinii cadrelor didactice, despre programe de formare, despre rezultatele slabe ale elevilor, dar măsurile care ...

 „Când leul şi tigrul ies la vânătoare, e bine ca animalele mici să rămână în vizuine”
30/12/2017 07:00

- Domnule profesor, lumea se intreabă din ce in ce mai des despre locul in care ar trebui să ne poziţionăm, in actualul context politic internaţional, marcat de tensiuni de tot felul. Ce ar fi de reţinut, ...

Liceul Varlaam îşi deschide porţile la Iaşi
24/11/2017 05:15

 - Proiectul educaţional al Fundaţiei „Varlaam Mitropolitul” a ajuns intr-un nou punct important - lansarea liceului. Ce aduce nou in Moldova acest proiect? - Liceul Varlaam vine să complet ...

 „Problema cea mai importantă cu care ne confruntăm este neîncrederea”
09/11/2017 04:45

  De mulţi ani, comunitatea cea mai numeroasă de străini din Italia este cea romană. Ea a depăşit numeric comunitatea albaneză din Italia incă din anul 2008. Am stat de vorbă cu Adrian Nicolae Ni ...

„Offroad-ul este un balet pe patru roţi, prin hârtoape şi noroaie”
02/11/2017 05:15

- După o perioadă in care offroad-ul sportiv a lipsit de pe colinele Iaşului, Asociaţia Club Sportiv „Adventure 4x4” reinvie acestă competiţie... - Iaşul s-a numărat, in trecut, printre pri ...

Povestea orfanului salvat din infern, într-un documentar de Morgan Freeman FOTO
26/10/2017 16:40

Cu cateva luni in urmă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a inaintat Parchetului General o plangere penală care vizează moartea a 771 de copii in timpu ...

„Spania a acceptat monarhia din comoditate, nu din convingere”
19/10/2017 13:00

„Catalonia este impărţită in două” - Stimate domnule profesor, se vorbeşte, cu insistenţă, in intreaga lume, că statul liberal se află in stadiul său terminal. Trebuie să inţelegem că ...

Prof. dr. Florin Mitu: „A gândi pozitiv este un element cheie pentru un medic”
12/10/2017 04:45

Despre recuperare cardiovasculară, factorii de risc in bolile cardiovasculare şi ce trebuie să facem ca să ne protejăm inima de evenimente nefericite, dar şi despre alte lucruri interesante, dr. Florin M ...

Filip Florian: „A fi foarte rău, foarte critic cu tine, e un lucru bun în scris”
09/10/2017 06:00

- Sunteţi cunoscut publicului ca jurnalist şi scriitor. V-aţi remarcat in primul rand din prisma perioadei in care aţi fost implicat in mass-media. Cum aţi ajuns să „schimbaţi macazul” şi s ...