_MG_2664

Dimensiune font:

„Dacă nu vom valorifica forţa de muncă de peste Prut, o vor face alţii!”

| 20-07-2017 12:30

 „Fraţii” de peste Prut pot ajuta economia României să înflorească, dacă acestora li se vor echivala calificările şi vor fi primiţi să lucreze la noi în ţară. Totodată, munca pe teritoriul ţării nostre îi va apropia mai mult de modul de viaţă, cultura şi economia europeană. Despre nevoile şi oportunităţile aflate peste Prut ne vorbeşte Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut- Nistru 

- Pentru început, haideţi să „traducem” noţiunea de euroregiune...
- Euroregiunea nostră (Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.) are principala misiune de a ajuta Republica Moldova să se apropie de spaţiul european, atât timp cât se doreşte acest lucru. În detaliu, trebuie ştiut că euroregiunile sunt la bază construcţii europene, gândite pentru a stabili platforme de comunicare între comunităţi aflate de o parte şi de alta a unei graniţe, care, în acest fel, îşi pot gestiona mult mai uşor problemele, fără ca acestea să mai treacă prin nivelul central. Aceasta a fost motivaţia principală care, odată cu trecerea timpului, a prins, astfel încât astăzi putem vorbi despre circa 200 de euroregiuni. De remarcat este faptul că avem euroregiuni care exced spaţiul european, cum este cea a noastră.
Există, totodată, structuri total non-UE (Uniunea Europeană), cum este cazul unei euroregiuni moldo-ucrainene, nici Republica Moldova, nici Ucraina nefiind state membre ale Uniunii. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lucrurile s-au mai structurat, în condiţiile în care toate euroregiunile se raportează în acest moment la un cadru juridic internaţional, fiind vorba despre Tratatul de la Madrid (din anul 1981 - n.r.), care face referire la modul în care comunităţile transfrontaliere pot colabora. Mai mult, orice euroregiune, când este constituită, are nevoie şi de un al doilea acord, de această dată încheiat la nivelul Ministerelor de Externe ale ţărilor care fac posibilă colaborarea.


- O euroregiune trăieşte, practic, din fondurile accesate de la Comisia Europeană şi din cotizaţiile consiliilor locale care o alcătuiesc. Cum se obţin finanţările?
- Accesarea fondurilor europene se face pe baza regulilor de la Bruxelles, iar acele reguli privesc programele naţionale, nefiind făcute referiri, în mod dedicat, la euroregiuni. Există, de exemplu, linii de finanţare pe programe de vecinătate, fiind posibil să se acceseze bani nerambursabili şi de către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care sunt la graniţa spaţiului european. Mai mult, statele non-europene pot accesa fondurile de la Bruxelles care le sunt dedicate ţării lor, intrând astfel în competiţie cu administraţiile publice locale de acolo.


- Revenind la Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, de ce buget anual beneficiaţi şi care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi dezvoltat?
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, pentru a căpăta şi personalitate juridică, şi-a constituit în anul 2005 o asociaţie (Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.). Aceasta este, de fapt, soluţia oricărei euroregiuni de a funcţiona, de a avea un statut clar şi de a putea demara proiecte menite să obţină finanţare europeană. În cazul nostru, Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este finanţată de către membrii săi. Bugetul se calculează astfel: cinci eurocenţi pe cap de locuitor, de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Când facem adunarea, Asociaţia ar trebui să aibă peste 200.000 de euro buget anual. Acum, pentru că Republica Moldova a înregistrat o situaţie delicată în ceea ce înseamnă sistemul bancar naţional, autorităţile publice locale s-au aflat în imposibilitatea practică de a plăti aceste cotizaţii. Deşi a apărut această situaţie, noi nu am considerat că este cazul să ne încetăm activităţile sau să rupem colaborările şi, spre lauda judeţelor Iaşi şi Prahova, proiectele desfăşurate pe euroregiune au fost duse mai departe.
În ceea ce priveşte proiectele nostre, acestea sunt foarte importante şi au fost gândite să vină în sprijinul unei colaborări cât mai bune şi cu multe rezultate. Vă dau exemplul întâlnirilor de lucru, care nu sunt întâlniri simbolice, aici fiind discutate modificările legislative concrete, gândite să ajute colaborarea dintre cele două maluri ale Prutului. Prima şedinţă de Guvern a României dedicată Euroregiunii a avut loc în anul 2014 şi s-a soldat cu o ordonanţă pe baza căreia o administraţie publică românească poate finanţa o administraţie publică locală din Republica Modova, dacă există între acestea un acord de înfrăţire, de colaborare.


- Ce alte modificări legislative mai facilitează colaborarea economică şi culturală cu Republica Moldova?

- La ultima şedinţă de Guvern dedicată Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, pe care am avut-o în luna aprilie, am propus o modificare pe Codul Muncii, în aşa fel încât cetăţenii moldoveni să se poată insera pe piaţa forţei de muncă din România. La momentul actual, legislaţia nostră, chiar pentru situaţii de transfer şi detaşare a forţei de muncă, îl obligă pe cel din România să se asigure că un cetăţean moldovean are aceleaşi calificări şi specializări ca acela de la noi. Acolo (peste Prut – n.r.), lucrurile nu au evoluat ca la noi, acolo există o altă istorie a ultimilor 25 de ani. În timp ce noi intram în Uniunea Europeană, ei aveau conflictul din Transnistria şi nu putem să solicităm o astfel de egalitate. Concret, marea parte a celor care ar veni să lucreze în România s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice. Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni.


- Există o disponibilitate a cetăţenilor moldoveni de a veni să lucreze la noi?
- Da, există! Sigur că mulţi dintre ei privesc spre Vest. Dar există o categorie numeroasă de cetăţeni moldoveni care doresc să fie mai aproape de casă. Vă dau un exemplu concret: sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni care, în ultimii ani, s-au dus la muncă în Rusia, şi vorbim în primul rând despre Moscova şi Sankt Petersburg, acestea fiind „motoarele de dezvoltare” ale Federaţiei Ruse. Pe parcursul ultimilor ani, şi acest stat a ajuns să aibă probleme financiare, rubla devalorizându-se considerabil. Astfel, un salariu mediu pe care îl lua un cetăţean moldovean ce lucra în domeniul amenajărilor interioare, de 500 de euro (echivalentul în ruble - n.r.), a ajuns astăzi să fie micşorat la 250 de euro. De ce nu ar lua un cetăţean moldovean aceşti bani în Iaşi, unde un salariu mediu pe economie este deja de 400 de euro, fără a fi nevoit să facă naveta la Moscova, ci ar veni într-o oră şi jumătate de la Bălţi, până la noi?!


- La Iaşi, avem încheiate foarte multe acorduri de colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale de peste Prut. Acestea au primit un ajutor concret din partea nostră?

- Îmi este teamă că, din punct de vedere financiar, judeţul Iaşi nu a oferit un astfel de sprijin. Judeţul Prahova, celălalt „motor” al Euroregiunii, are deja implementate proiecte peste graniţă. Mai mult, cei de acolo alocă anual, din propriul buget, câte 100.000 de euro, pe care îi investesc în raioanele înfrăţite. Astfel, ajungem să vorbim despre 300.000 de euro care sunt folosiţi pentru proiecte transfrontaliere. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că, pentru moment, multă lume nu înţelege că toţi banii care sunt folosiţi pentru proiectele unei euroregiuni reprezintă, de fapt, o investiţie, nu un ban smuls din cel al contribuabilului român şi oferit cu una - cu două peste Prut. În felul acesta, noi ajutăm cetăţenii din Republica Moldova să ajungă la aceleaşi standarde ca toţi locuitorii spaţiului european, de asemenea, putem ajuta firme româneşti să facă export, să treacă Prutul pe baza acestor programe desfăşurate cu finanţare românească. Finanţatorul face regula şi, iată că, în acest mod, firme din Prahova au ajuns să aibă piaţă de desfacere pentru activităţile lor dincolo de graniţă.


- Deşi se fac demersuri de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul european, observăm că mulţi dintre locuitorii de peste Prut rămân „ataşaţi” de Moscova. Care este explicaţia?
- Cred că diferenţa o face nivelul de cultură şi de urbanizare. În general, unde avem oameni trecuţi pe la şcoli înalte apare orientarea şi deschiderea spre spaţiul european. Unde întâlnim clase puţine, puţină informare, oamenii sunt tentaţi să judece după stereotipuri. Totuşi, şi când vorbim despre mediul rural, trebuie ţinut cont de faptul că se remarcă o înclinaţie spre zona Rusiei, unde există o demografie redusă. Vom observa că, în Republica Moldova, există sate mari, ale căror comunităţi româneşti nu au fost alterate de-a lungul timpului de politica sovietică şi care tot timpul vor vota în mod masiv în mod pro-european. Este adevărat că aproape jumătate din populaţie înclină spre celălalt vector de dezvoltare a ţării (Rusia – n.r.), aici fiind diferite motive, de la afinităţi culturale, la faptul că există o minoritate rusofonă care reprezintă 25% din populaţie şi se simte în mod firesc mai apropiată de Rusia. Avem o întreagă generaţie de cetăţeni moldoveni care au crescut şi s-au format la şcoala Uniunii Sovietice... Toate aceste elemente nu sunt definitorii însă. Eu nu am niciun dubiu că piaţa liberă, regulile democratice din viaţa publică şi în viaţa economică sunt esenţiale şi sunt cele care duc la rezultate. În acest sens şi pentru acest sens noi lucrăm în Republica Moldova.
A consemnat Anca BURNICHE

Este foarte important ca acei cetăţeni care nu au avut posibilitatea să vină până astăzi în România să fie sprijiniţi pentru a face acest lucru. Într-un astfel de context pot exista colaborări pentru grupuri de copii, de exemplu” - Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

* * *

Marea parte a celor care ar veni să lucreze în România (din Republica Moldova - n.r.) s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice (dacă nu se schimbă cadrul legislativ - n.r.). Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni!” - Tudor Jijie

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

ULTIMA ORA

 

 

ANUNŢ DE VÂNZARE Subscrisa, S.C. MASTER WOOD S.R.L. cu sediul în loc. Comănești, str. Combinatului, nr. 9, jud. Bacău, C.U.I. 12014190, nr. de înreg. O.R.C. J4/493/1999, prin lichidator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., anunţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 şi ale hotărârilor Adunării Creditorilor din data de 13.09.2017, scoaterea la vânzare prin licitaţie publică la data de 24.11.2017, ora 13.00, a activelor: Nr. crt. – Denumire activ – Valoarea de evaluare (lei fără T.V.A.) – Valoare de pornire licitație (70% din val. evaluare) (lei fără T.V.A.) 1 – Fabrică cherestea functionala (2001) Sc. 4.388,60 mp, cu Echipament prelucrare lemn si mijloace transport, amplasata pe teren intravilan st. 30.379,81 mp in oraș Comănești, str. Combinatului, nr. 9, jud. Bacău (zona periferica, vis-a-vis a serele Comanesti si de cartierul Vernesti). Fabrica este compusa din: Cladire administrativa, P cu Sc. 141mp; hala gater P cu Sc. 595mp; ateliere P+1E partial si Sc. 376mp; depozit cherestea P si Sc. 660mp; soproane de uscare si aburire P si Sc. 2.155,60mp, capacitate de 100mc/celula (marca Baschild); locuinta P+1E, sc. 90mp; hala banzic P si Sc. 252mp; sera cu centrala termica cu Sc. 119mp. Fabrica este dotata cu echipament prelucrare lemn (functional) si mijloace de transport, dispune de utilitati (energie electrica, apa) si este pretabila pentru activitati industriale specifice prelucrarii lemnului. Proprietatea are deschidere frontala la str.Combinatului (cca. 100m). (CF nr. 60399, nr. cad. 763) si dispune de plaforma betonată (11.010,90 mp) – 2.633.005,60 Lei – 1.843.103,92 Lei 22 – Fabrică cherestea Sc. 2.933,81mp cu Echipamente si Utilaje pentru fabricare lemn situate pe teren intravilan st. 85.488,635 mp în sat Agăș, com. Agăș, jud. Bacău (zona ocupata de constructii rezidentiale si terenuri virane). Fabrica este compusa din: hala productie cu Sc. 2.296,89 mp avand in dotare echipamente (platforme uscatoare 6 buc; uscator; camera uscare; instalatie aer comprimat; instalatie exhaustare; post trafo; pupitru comanda uscator; actionare electrica; instalatie electrica hg); magazie Sc. 152,56 mp; 2 soproane cu Sc 393 Fabrica este dotata cu stocuri mărfuri și materii prime, echipamente și utilaje pentru prelucrarea lemnului și a metalelor, dispune de utilitati (energie electrica, apa, canalizare) si este pretabila pentru activitati industriale specifice prelucrarii lemnului. Proprietatea are deschidere frontala la DN 12A (cca. 500m) si drum satesc pe doua laturi. (CF nr. 60112/, cu nr.cad. 39). – 1.965.769,40 Lei – 1.376.038,58 Lei Poate participa la licitatie orice persoana fizica sau juridica care depune pana la data de 23.11.2017, ora 16.00, la sediul lichidatorului judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L. din mun. Iaşi, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iaşi, documentele prevazute in Regulamentul de vanzare si caietul de sarcini. Relatii suplimentare se pot obtine la telefoanele: 0232/243864, 0757545545
ECOPIAŢA S.A. IAŞI organizează licitaţii publice cu strigare pentru închirierea următoarelor terenuri şi spaţii comerciale: - teren 16mp – Piaţa Podu de Piatră, pe 05.12.2017 - ora 9.00; - teren 25mp – Piaţa Podu de Piatră, pe 05.12.2017 - ora 9.15; - terenul nr. 4 (20mp) din Bazar, destinat amplasării unei rulote pentru activitatea de fast food, pe 05.12.2017 - ora 9.30; - spaţiul comercial S7 (907mp) - Piaţa Independenţei, pe 05.12.2017 - ora 10.00 (acest spaţiu se poate închiria şi fracţionar); - spaţiul comercial S2 (41,28mp) - Piaţa Tătăraşi Sud, pe 05.12.2017 - ora 10.30; - spaţiul comercial S4 (38mp) – Piaţa Independenţei, pe 05.12.2017 – ora 11.30; - spaţiul comercial S9 (48,21mp) - Piaţa Independenţei, pe 05.12.2017 - ora 12.00; - spaţiul comercial S6 (28,65mp) – Piaţa Hala Centrală, pe 05.12.2017 – ora 12.30; - spaţiul comercial S22 (32,24mp) - Piaţa Hala Centrală, pe 05.12.2017 - ora 13.00; - spaţiul comercial S25 (30mp) – Piaţa Hala Centrală, pe 05.12.2017 – ora 13.15; - spaţiul comercial S11 (38,43mp) – Piaţa Hala Centrală pe 05.12.2017 – ora 13.30; - spaţiul comercial S1 (80,4mp) – Talcioc, pe 05.12.2017 – ora 14.00. Licitaţiile vor avea loc la sediul firmei din str. Anastasie Panu nr. 48. Caietele de sarcini se pot cumpăra de la secretariatul societăţii, unde se va depune documentaţia pentru înscriere până la data şi ora de începere a fiecărei licitaţii. Informaţii suplimentare la tel. 0372/767837.
 „Problema cea mai importantă cu care ne confruntăm este neîncrederea”
09/11/2017 04:45

  De mulţi ani, comunitatea cea mai numeroasă de străini din Italia este cea romană. Ea a depăşit numeric comunitatea albaneză din Italia incă din anul 2008. Am stat de vorbă cu Adrian Nicolae Ni ...

„Offroad-ul este un balet pe patru roţi, prin hârtoape şi noroaie”
02/11/2017 05:15

- După o perioadă in care offroad-ul sportiv a lipsit de pe colinele Iaşului, Asociaţia Club Sportiv „Adventure 4x4” reinvie acestă competiţie... - Iaşul s-a numărat, in trecut, printre pri ...

Povestea orfanului salvat din infern, într-un documentar de Morgan Freeman FOTO
26/10/2017 16:40

Cu cateva luni in urmă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc (IICCMER) a inaintat Parchetului General o plangere penală care vizează moartea a 771 de copii in timpu ...

„Spania a acceptat monarhia din comoditate, nu din convingere”
19/10/2017 13:00

„Catalonia este impărţită in două” - Stimate domnule profesor, se vorbeşte, cu insistenţă, in intreaga lume, că statul liberal se află in stadiul său terminal. Trebuie să inţelegem că ...

Prof. dr. Florin Mitu: „A gândi pozitiv este un element cheie pentru un medic”
12/10/2017 04:45

Despre recuperare cardiovasculară, factorii de risc in bolile cardiovasculare şi ce trebuie să facem ca să ne protejăm inima de evenimente nefericite, dar şi despre alte lucruri interesante, dr. Florin M ...

Filip Florian: „A fi foarte rău, foarte critic cu tine, e un lucru bun în scris”
09/10/2017 06:00

- Sunteţi cunoscut publicului ca jurnalist şi scriitor. V-aţi remarcat in primul rand din prisma perioadei in care aţi fost implicat in mass-media. Cum aţi ajuns să „schimbaţi macazul” şi s ...

Bruno Mazzoni: „O carte trebuie să fie o rană deschisă!”
09/10/2017 05:45

- În 1967 Bruno Mazzoni - student in anul II a venit pentru prima dată in Romania. Apoi, viaţa v-a adus din nou in Romania, de data aceasta ca lector la Universitatea din Bucureşti şi, apoi, conferen ...

„Am mintea deschisă fiindcă sunt un om liber: sunt scriitor”
06/10/2017 10:00

- Vă rog, pentru inceput, să faceţi un scurt portret al lui Adriaan van Dis... - Sunt născut din părinţi ce veneau din coloniile olandeze, aşa că am crescut printre refugiaţi. Oamenii trebuiau să f ...

Marius Oprea: „Niciodată nu este prea tîrziu pentru adevăr şi nici pentru dreptate”
02/10/2017 05:00

- Aţi infiinţat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, institut de cercetare aflat sub egida Guvernului. Plecind de la această postură, cum se văd astăzi urmările comunismului şi cum ar treb ...

,,FILIT mi se pare un eveniment incredibil de atrăgător”
30/09/2017 04:45

- Unde vă simţiţi cel mai bine cand scrieţi? Care este locul dumneavoastră preferat pentru noile texte? - Dacă vă referiţi la literatură, cel mai bine o scriu la mine acasă, singură. Dacă vă refer ...

 

 

Viva FM Iași

 

 

 

 

Viva FM Iași