_MG_2664

Dimensiune font:

„Dacă nu vom valorifica forţa de muncă de peste Prut, o vor face alţii!”

| 20-07-2017 12:30

 „Fraţii” de peste Prut pot ajuta economia României să înflorească, dacă acestora li se vor echivala calificările şi vor fi primiţi să lucreze la noi în ţară. Totodată, munca pe teritoriul ţării nostre îi va apropia mai mult de modul de viaţă, cultura şi economia europeană. Despre nevoile şi oportunităţile aflate peste Prut ne vorbeşte Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut- Nistru 

- Pentru început, haideţi să „traducem” noţiunea de euroregiune...
- Euroregiunea nostră (Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.) are principala misiune de a ajuta Republica Moldova să se apropie de spaţiul european, atât timp cât se doreşte acest lucru. În detaliu, trebuie ştiut că euroregiunile sunt la bază construcţii europene, gândite pentru a stabili platforme de comunicare între comunităţi aflate de o parte şi de alta a unei graniţe, care, în acest fel, îşi pot gestiona mult mai uşor problemele, fără ca acestea să mai treacă prin nivelul central. Aceasta a fost motivaţia principală care, odată cu trecerea timpului, a prins, astfel încât astăzi putem vorbi despre circa 200 de euroregiuni. De remarcat este faptul că avem euroregiuni care exced spaţiul european, cum este cea a noastră.
Există, totodată, structuri total non-UE (Uniunea Europeană), cum este cazul unei euroregiuni moldo-ucrainene, nici Republica Moldova, nici Ucraina nefiind state membre ale Uniunii. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lucrurile s-au mai structurat, în condiţiile în care toate euroregiunile se raportează în acest moment la un cadru juridic internaţional, fiind vorba despre Tratatul de la Madrid (din anul 1981 - n.r.), care face referire la modul în care comunităţile transfrontaliere pot colabora. Mai mult, orice euroregiune, când este constituită, are nevoie şi de un al doilea acord, de această dată încheiat la nivelul Ministerelor de Externe ale ţărilor care fac posibilă colaborarea.


- O euroregiune trăieşte, practic, din fondurile accesate de la Comisia Europeană şi din cotizaţiile consiliilor locale care o alcătuiesc. Cum se obţin finanţările?
- Accesarea fondurilor europene se face pe baza regulilor de la Bruxelles, iar acele reguli privesc programele naţionale, nefiind făcute referiri, în mod dedicat, la euroregiuni. Există, de exemplu, linii de finanţare pe programe de vecinătate, fiind posibil să se acceseze bani nerambursabili şi de către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care sunt la graniţa spaţiului european. Mai mult, statele non-europene pot accesa fondurile de la Bruxelles care le sunt dedicate ţării lor, intrând astfel în competiţie cu administraţiile publice locale de acolo.


- Revenind la Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, de ce buget anual beneficiaţi şi care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi dezvoltat?
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, pentru a căpăta şi personalitate juridică, şi-a constituit în anul 2005 o asociaţie (Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.). Aceasta este, de fapt, soluţia oricărei euroregiuni de a funcţiona, de a avea un statut clar şi de a putea demara proiecte menite să obţină finanţare europeană. În cazul nostru, Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este finanţată de către membrii săi. Bugetul se calculează astfel: cinci eurocenţi pe cap de locuitor, de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Când facem adunarea, Asociaţia ar trebui să aibă peste 200.000 de euro buget anual. Acum, pentru că Republica Moldova a înregistrat o situaţie delicată în ceea ce înseamnă sistemul bancar naţional, autorităţile publice locale s-au aflat în imposibilitatea practică de a plăti aceste cotizaţii. Deşi a apărut această situaţie, noi nu am considerat că este cazul să ne încetăm activităţile sau să rupem colaborările şi, spre lauda judeţelor Iaşi şi Prahova, proiectele desfăşurate pe euroregiune au fost duse mai departe.
În ceea ce priveşte proiectele nostre, acestea sunt foarte importante şi au fost gândite să vină în sprijinul unei colaborări cât mai bune şi cu multe rezultate. Vă dau exemplul întâlnirilor de lucru, care nu sunt întâlniri simbolice, aici fiind discutate modificările legislative concrete, gândite să ajute colaborarea dintre cele două maluri ale Prutului. Prima şedinţă de Guvern a României dedicată Euroregiunii a avut loc în anul 2014 şi s-a soldat cu o ordonanţă pe baza căreia o administraţie publică românească poate finanţa o administraţie publică locală din Republica Modova, dacă există între acestea un acord de înfrăţire, de colaborare.


- Ce alte modificări legislative mai facilitează colaborarea economică şi culturală cu Republica Moldova?

- La ultima şedinţă de Guvern dedicată Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, pe care am avut-o în luna aprilie, am propus o modificare pe Codul Muncii, în aşa fel încât cetăţenii moldoveni să se poată insera pe piaţa forţei de muncă din România. La momentul actual, legislaţia nostră, chiar pentru situaţii de transfer şi detaşare a forţei de muncă, îl obligă pe cel din România să se asigure că un cetăţean moldovean are aceleaşi calificări şi specializări ca acela de la noi. Acolo (peste Prut – n.r.), lucrurile nu au evoluat ca la noi, acolo există o altă istorie a ultimilor 25 de ani. În timp ce noi intram în Uniunea Europeană, ei aveau conflictul din Transnistria şi nu putem să solicităm o astfel de egalitate. Concret, marea parte a celor care ar veni să lucreze în România s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice. Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni.


- Există o disponibilitate a cetăţenilor moldoveni de a veni să lucreze la noi?
- Da, există! Sigur că mulţi dintre ei privesc spre Vest. Dar există o categorie numeroasă de cetăţeni moldoveni care doresc să fie mai aproape de casă. Vă dau un exemplu concret: sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni care, în ultimii ani, s-au dus la muncă în Rusia, şi vorbim în primul rând despre Moscova şi Sankt Petersburg, acestea fiind „motoarele de dezvoltare” ale Federaţiei Ruse. Pe parcursul ultimilor ani, şi acest stat a ajuns să aibă probleme financiare, rubla devalorizându-se considerabil. Astfel, un salariu mediu pe care îl lua un cetăţean moldovean ce lucra în domeniul amenajărilor interioare, de 500 de euro (echivalentul în ruble - n.r.), a ajuns astăzi să fie micşorat la 250 de euro. De ce nu ar lua un cetăţean moldovean aceşti bani în Iaşi, unde un salariu mediu pe economie este deja de 400 de euro, fără a fi nevoit să facă naveta la Moscova, ci ar veni într-o oră şi jumătate de la Bălţi, până la noi?!


- La Iaşi, avem încheiate foarte multe acorduri de colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale de peste Prut. Acestea au primit un ajutor concret din partea nostră?

- Îmi este teamă că, din punct de vedere financiar, judeţul Iaşi nu a oferit un astfel de sprijin. Judeţul Prahova, celălalt „motor” al Euroregiunii, are deja implementate proiecte peste graniţă. Mai mult, cei de acolo alocă anual, din propriul buget, câte 100.000 de euro, pe care îi investesc în raioanele înfrăţite. Astfel, ajungem să vorbim despre 300.000 de euro care sunt folosiţi pentru proiecte transfrontaliere. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că, pentru moment, multă lume nu înţelege că toţi banii care sunt folosiţi pentru proiectele unei euroregiuni reprezintă, de fapt, o investiţie, nu un ban smuls din cel al contribuabilului român şi oferit cu una - cu două peste Prut. În felul acesta, noi ajutăm cetăţenii din Republica Moldova să ajungă la aceleaşi standarde ca toţi locuitorii spaţiului european, de asemenea, putem ajuta firme româneşti să facă export, să treacă Prutul pe baza acestor programe desfăşurate cu finanţare românească. Finanţatorul face regula şi, iată că, în acest mod, firme din Prahova au ajuns să aibă piaţă de desfacere pentru activităţile lor dincolo de graniţă.


- Deşi se fac demersuri de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul european, observăm că mulţi dintre locuitorii de peste Prut rămân „ataşaţi” de Moscova. Care este explicaţia?
- Cred că diferenţa o face nivelul de cultură şi de urbanizare. În general, unde avem oameni trecuţi pe la şcoli înalte apare orientarea şi deschiderea spre spaţiul european. Unde întâlnim clase puţine, puţină informare, oamenii sunt tentaţi să judece după stereotipuri. Totuşi, şi când vorbim despre mediul rural, trebuie ţinut cont de faptul că se remarcă o înclinaţie spre zona Rusiei, unde există o demografie redusă. Vom observa că, în Republica Moldova, există sate mari, ale căror comunităţi româneşti nu au fost alterate de-a lungul timpului de politica sovietică şi care tot timpul vor vota în mod masiv în mod pro-european. Este adevărat că aproape jumătate din populaţie înclină spre celălalt vector de dezvoltare a ţării (Rusia – n.r.), aici fiind diferite motive, de la afinităţi culturale, la faptul că există o minoritate rusofonă care reprezintă 25% din populaţie şi se simte în mod firesc mai apropiată de Rusia. Avem o întreagă generaţie de cetăţeni moldoveni care au crescut şi s-au format la şcoala Uniunii Sovietice... Toate aceste elemente nu sunt definitorii însă. Eu nu am niciun dubiu că piaţa liberă, regulile democratice din viaţa publică şi în viaţa economică sunt esenţiale şi sunt cele care duc la rezultate. În acest sens şi pentru acest sens noi lucrăm în Republica Moldova.
A consemnat Anca BURNICHE

Este foarte important ca acei cetăţeni care nu au avut posibilitatea să vină până astăzi în România să fie sprijiniţi pentru a face acest lucru. Într-un astfel de context pot exista colaborări pentru grupuri de copii, de exemplu” - Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

* * *

Marea parte a celor care ar veni să lucreze în România (din Republica Moldova - n.r.) s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice (dacă nu se schimbă cadrul legislativ - n.r.). Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni!” - Tudor Jijie

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA

 

PUBLICAŢIE DE VÂNZARE LD Expert Grup IPURL, lichidatorul judiciar al SC Kat Company SRL, Iaşi, str Eternitate, nr. 84, bl. Z2-1, sc. C, et. 4, ap. 4, jud. Iaşi, în temeiul Legii 85/2006, vinde prin licitaţie publică, următoarele bunuri: Imobile situate în sat Agapia, com. Agapia, jud Neamţ, în bloc: 1. Teren arabil cu suprafaţă S = 1.892 mp, situat în extravilanul comunei Agapia, punct Molizi, jud. Neamţ, înscris în cartea funciară nr. 451/N a localitătii Agapia cu nr. cadastral 524; 2. Teren arabil cu suprafaţa S = 3.275 mp, situat în extravilanul comunei Agapia, punct Molizi, jud. Neamţ, înscris în cartea funciară nr. 448/N a localitătii Agapia cu nr. cadastral 501; 3. Imobil situat în intravilanul satului Agapia, jud Neamţ, compus din: - teren categorie folosinţă “curţi-construcţii” în S = 1.199 mp, parcela 1CC - construcţia cu destinaţia de pensiune turistică S+P+1E+M cu Sconstruită = 347,28 mp şi Suprafaţă construită desfăşurată = 1.389,12 mp - teren categoria de folosinţă “arabil” în suprafaţă de 1.482 mp, parcela 2A Preţ - 2.307.960 lei . Imobile situate în sat Dancu, com Holboca, jud Iaşi, în bloc: 1. Teren intravilan în suprafaţă de 3.400 mp, CF 60579, nr. cad. 802/1 pe care sunt amplasate construcţiile C1, C2, C3 şi C4, alcătuit din: - parcela 1(417) de categorie de folosinţă „curţi – construcţii” în suprafaţă de 628 mp, pe care sunt amplasate construcţiile C1, C2 şi C3; - parcela 2/1(418/1) de categorie de folosinţă „arabil” în suprafaţă de 2.314 mp., pe care se află construcţia C4; - parcela 3(416) de categorie de folosinţă „vie” în suprafaţă de 458 mp; 2. Construcţia C1 – spaţiu comercial D+P+1E, cu Sc la sol = 81,83 mp, supprafaţă utilă 141,01 mp, CF 60579, nr. cad. 802/1-C1. 3. Rampă C2 cu suprafaţa construită la sol Sc = 19,84 mp, nr. cad. 802/1-C2; 4. Hală C3 - depozit, cu Sc la sol = 198,96 mp, Sutilă = 264,06 mp, CF 60579, nr. cad. 802/A-C3. 5. Casă C4 – locuinţă P+1E, cu suprafaţă construită la sol Sc = 81,40 mp, Sutilă 83,81 mp, CF 60579, nr. cad. 802/1-C4 Preţ - 822.924 lei. Licitaţiile vor avea loc pe 18.05.2018, 31.05.2018, 15.06.2018 orele 12.00, la biroul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Cronicar Mustea, nr. 17, parter, ap. 12, jud. Iaşi, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă ce va conţine: dovada achitării taxei de participare de 1.000 lei, dovada achitării caietului de sarcini de 1.000 lei, dovada achitării cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei; actele de identificare ale persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila.Taxele se vor achita în contul RO 87 BTRL 0240 1202 8795 78XX deschis pe numele debitoarei SC KAT COMPANY SRL la Banca Transilvania - sucursala Iaşi. Înscrierile se fac la biroul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Cronicar Mustea, nr. 17, parter, ap. 12, jud. Iaşim cu o zi ȋnainte de data desfăşurării licitaţiei, pânã la ora 16.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului la termenul stabilit, 30 zile de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunului, care va fi scos din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra imobilelor scoase la vânzare se va adresa lichidatorului judiciar. Informaţii lichidator judiciar telefon 0232/235508.
 
„Vreau să aduc un miliard de euro în judeţul Iaşi”  VIDEO Presedintele Consiliului Judetean Iasi, Maricel Popa
23/05/2018 13:00

  Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a intrat in politică cu dorinţa de a aduce o schimbare radicală in zona rurală a Iaşului, de a moderniza lucrurile inţepenite de foarte mul ...

MIHAI CHIRICA-Iaşul se dezvoltă, nu stă să mă aştepte nici pe mine, nici pe domnul Popa!
14/05/2018 09:24

  Primarul municipiului Iaşi a venit in redacţia cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei pentru a vorbi despre recentele sale dispute cu PSD, generatoare de criză politică in interiorul Consiliu ...

„Avem un sistem educaţional secularizat, sincretic, pe alocuri aberant”
05/05/2018 16:15

- Doamna profesor, tocmai aţi participat la Conferinţa Internaţională de Educaţie a Adulţilor. Ce spun specialiştii in domeniu despre starea actuală a actului educaţional şi nu mă refer doar la zona ...

  Curtea Domnească de la Piatra, o istorie de 527 de ani
01/05/2018 06:36

  Pietrenii şi turiştii cunosc zona Curţii Domneşti ca fiind cea mai importantă din oraş, atat din punct de vedere turistic, cat şi administrativ, dacă ne gandim că in zonă sunt multe muzee, dar ...

 „Centenarul? Ceremonii obosite, de un primitivism cultural...”
02/04/2018 11:07

  - Prezentă, săptămana trecută, in cadrul sesiunii solemne aParlamentului, care aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, principesa Margareta a afirmat că, pentru ea, reprezin ...

„Departamentului Centenar i-a lipsit stabilitatea”
31/03/2018 06:18

  Doctor in istorie cu o teză ce priveşte politica internaţională din Balcani la inceput de secol XX, cadru universitar asociat al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău şi lector ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

„Dacă se doreşte performanţă, trebuie să ni se creeze anumite condiţii”
24/03/2018 04:45

    Elisabeta Lipă, cea mai bună canotoare a secolului XX, aşa cum a fost declarată de Federaţia Internaţională de Canotaj in anul 2000, a realizat pentru cititorii cotidianului „Evenim ...

„În spatele unui personaj, poţi să oferi din tine unele trăiri de care ştii doar tu”
17/03/2018 05:33

  Nu ştiu cum o fi să canţi in duet pe scenă cu soprana Diana Bucur, ştiu doar cat de frumos umple sala de concerte şi cat de savuros poate fi un dialog cu ea. Ieşeanca pasionată de muzică nu est ...

  „Lucrurile au devenit simple când m-am jucat eu mai mult”
14/03/2018 05:05

    Iulia Cruţ este unul dintre cei mai tonici psihologie pe care ii cunosc. Imediat ce ţi-a aruncat o privire veselă ştii că toate ofurile cu care ai venit in cabinetul ei dispar ca prin minun ...