_MG_2664

Dimensiune font:

„Dacă nu vom valorifica forţa de muncă de peste Prut, o vor face alţii!”

| 20-07-2017 12:30

 „Fraţii” de peste Prut pot ajuta economia României să înflorească, dacă acestora li se vor echivala calificările şi vor fi primiţi să lucreze la noi în ţară. Totodată, munca pe teritoriul ţării nostre îi va apropia mai mult de modul de viaţă, cultura şi economia europeană. Despre nevoile şi oportunităţile aflate peste Prut ne vorbeşte Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut- Nistru 

- Pentru început, haideţi să „traducem” noţiunea de euroregiune...
- Euroregiunea nostră (Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.) are principala misiune de a ajuta Republica Moldova să se apropie de spaţiul european, atât timp cât se doreşte acest lucru. În detaliu, trebuie ştiut că euroregiunile sunt la bază construcţii europene, gândite pentru a stabili platforme de comunicare între comunităţi aflate de o parte şi de alta a unei graniţe, care, în acest fel, îşi pot gestiona mult mai uşor problemele, fără ca acestea să mai treacă prin nivelul central. Aceasta a fost motivaţia principală care, odată cu trecerea timpului, a prins, astfel încât astăzi putem vorbi despre circa 200 de euroregiuni. De remarcat este faptul că avem euroregiuni care exced spaţiul european, cum este cea a noastră.
Există, totodată, structuri total non-UE (Uniunea Europeană), cum este cazul unei euroregiuni moldo-ucrainene, nici Republica Moldova, nici Ucraina nefiind state membre ale Uniunii. Este adevărat că, de-a lungul timpului, lucrurile s-au mai structurat, în condiţiile în care toate euroregiunile se raportează în acest moment la un cadru juridic internaţional, fiind vorba despre Tratatul de la Madrid (din anul 1981 - n.r.), care face referire la modul în care comunităţile transfrontaliere pot colabora. Mai mult, orice euroregiune, când este constituită, are nevoie şi de un al doilea acord, de această dată încheiat la nivelul Ministerelor de Externe ale ţărilor care fac posibilă colaborarea.


- O euroregiune trăieşte, practic, din fondurile accesate de la Comisia Europeană şi din cotizaţiile consiliilor locale care o alcătuiesc. Cum se obţin finanţările?
- Accesarea fondurilor europene se face pe baza regulilor de la Bruxelles, iar acele reguli privesc programele naţionale, nefiind făcute referiri, în mod dedicat, la euroregiuni. Există, de exemplu, linii de finanţare pe programe de vecinătate, fiind posibil să se acceseze bani nerambursabili şi de către statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care sunt la graniţa spaţiului european. Mai mult, statele non-europene pot accesa fondurile de la Bruxelles care le sunt dedicate ţării lor, intrând astfel în competiţie cu administraţiile publice locale de acolo.


- Revenind la Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, de ce buget anual beneficiaţi şi care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi dezvoltat?
- Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, pentru a căpăta şi personalitate juridică, şi-a constituit în anul 2005 o asociaţie (Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru - n.r.). Aceasta este, de fapt, soluţia oricărei euroregiuni de a funcţiona, de a avea un statut clar şi de a putea demara proiecte menite să obţină finanţare europeană. În cazul nostru, Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este finanţată de către membrii săi. Bugetul se calculează astfel: cinci eurocenţi pe cap de locuitor, de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Când facem adunarea, Asociaţia ar trebui să aibă peste 200.000 de euro buget anual. Acum, pentru că Republica Moldova a înregistrat o situaţie delicată în ceea ce înseamnă sistemul bancar naţional, autorităţile publice locale s-au aflat în imposibilitatea practică de a plăti aceste cotizaţii. Deşi a apărut această situaţie, noi nu am considerat că este cazul să ne încetăm activităţile sau să rupem colaborările şi, spre lauda judeţelor Iaşi şi Prahova, proiectele desfăşurate pe euroregiune au fost duse mai departe.
În ceea ce priveşte proiectele nostre, acestea sunt foarte importante şi au fost gândite să vină în sprijinul unei colaborări cât mai bune şi cu multe rezultate. Vă dau exemplul întâlnirilor de lucru, care nu sunt întâlniri simbolice, aici fiind discutate modificările legislative concrete, gândite să ajute colaborarea dintre cele două maluri ale Prutului. Prima şedinţă de Guvern a României dedicată Euroregiunii a avut loc în anul 2014 şi s-a soldat cu o ordonanţă pe baza căreia o administraţie publică românească poate finanţa o administraţie publică locală din Republica Modova, dacă există între acestea un acord de înfrăţire, de colaborare.


- Ce alte modificări legislative mai facilitează colaborarea economică şi culturală cu Republica Moldova?

- La ultima şedinţă de Guvern dedicată Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, pe care am avut-o în luna aprilie, am propus o modificare pe Codul Muncii, în aşa fel încât cetăţenii moldoveni să se poată insera pe piaţa forţei de muncă din România. La momentul actual, legislaţia nostră, chiar pentru situaţii de transfer şi detaşare a forţei de muncă, îl obligă pe cel din România să se asigure că un cetăţean moldovean are aceleaşi calificări şi specializări ca acela de la noi. Acolo (peste Prut – n.r.), lucrurile nu au evoluat ca la noi, acolo există o altă istorie a ultimilor 25 de ani. În timp ce noi intram în Uniunea Europeană, ei aveau conflictul din Transnistria şi nu putem să solicităm o astfel de egalitate. Concret, marea parte a celor care ar veni să lucreze în România s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice. Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni.


- Există o disponibilitate a cetăţenilor moldoveni de a veni să lucreze la noi?
- Da, există! Sigur că mulţi dintre ei privesc spre Vest. Dar există o categorie numeroasă de cetăţeni moldoveni care doresc să fie mai aproape de casă. Vă dau un exemplu concret: sunt foarte mulţi cetăţeni moldoveni care, în ultimii ani, s-au dus la muncă în Rusia, şi vorbim în primul rând despre Moscova şi Sankt Petersburg, acestea fiind „motoarele de dezvoltare” ale Federaţiei Ruse. Pe parcursul ultimilor ani, şi acest stat a ajuns să aibă probleme financiare, rubla devalorizându-se considerabil. Astfel, un salariu mediu pe care îl lua un cetăţean moldovean ce lucra în domeniul amenajărilor interioare, de 500 de euro (echivalentul în ruble - n.r.), a ajuns astăzi să fie micşorat la 250 de euro. De ce nu ar lua un cetăţean moldovean aceşti bani în Iaşi, unde un salariu mediu pe economie este deja de 400 de euro, fără a fi nevoit să facă naveta la Moscova, ci ar veni într-o oră şi jumătate de la Bălţi, până la noi?!


- La Iaşi, avem încheiate foarte multe acorduri de colaborare cu unităţi administrativ-teritoriale de peste Prut. Acestea au primit un ajutor concret din partea nostră?

- Îmi este teamă că, din punct de vedere financiar, judeţul Iaşi nu a oferit un astfel de sprijin. Judeţul Prahova, celălalt „motor” al Euroregiunii, are deja implementate proiecte peste graniţă. Mai mult, cei de acolo alocă anual, din propriul buget, câte 100.000 de euro, pe care îi investesc în raioanele înfrăţite. Astfel, ajungem să vorbim despre 300.000 de euro care sunt folosiţi pentru proiecte transfrontaliere. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că, pentru moment, multă lume nu înţelege că toţi banii care sunt folosiţi pentru proiectele unei euroregiuni reprezintă, de fapt, o investiţie, nu un ban smuls din cel al contribuabilului român şi oferit cu una - cu două peste Prut. În felul acesta, noi ajutăm cetăţenii din Republica Moldova să ajungă la aceleaşi standarde ca toţi locuitorii spaţiului european, de asemenea, putem ajuta firme româneşti să facă export, să treacă Prutul pe baza acestor programe desfăşurate cu finanţare românească. Finanţatorul face regula şi, iată că, în acest mod, firme din Prahova au ajuns să aibă piaţă de desfacere pentru activităţile lor dincolo de graniţă.


- Deşi se fac demersuri de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul european, observăm că mulţi dintre locuitorii de peste Prut rămân „ataşaţi” de Moscova. Care este explicaţia?
- Cred că diferenţa o face nivelul de cultură şi de urbanizare. În general, unde avem oameni trecuţi pe la şcoli înalte apare orientarea şi deschiderea spre spaţiul european. Unde întâlnim clase puţine, puţină informare, oamenii sunt tentaţi să judece după stereotipuri. Totuşi, şi când vorbim despre mediul rural, trebuie ţinut cont de faptul că se remarcă o înclinaţie spre zona Rusiei, unde există o demografie redusă. Vom observa că, în Republica Moldova, există sate mari, ale căror comunităţi româneşti nu au fost alterate de-a lungul timpului de politica sovietică şi care tot timpul vor vota în mod masiv în mod pro-european. Este adevărat că aproape jumătate din populaţie înclină spre celălalt vector de dezvoltare a ţării (Rusia – n.r.), aici fiind diferite motive, de la afinităţi culturale, la faptul că există o minoritate rusofonă care reprezintă 25% din populaţie şi se simte în mod firesc mai apropiată de Rusia. Avem o întreagă generaţie de cetăţeni moldoveni care au crescut şi s-au format la şcoala Uniunii Sovietice... Toate aceste elemente nu sunt definitorii însă. Eu nu am niciun dubiu că piaţa liberă, regulile democratice din viaţa publică şi în viaţa economică sunt esenţiale şi sunt cele care duc la rezultate. În acest sens şi pentru acest sens noi lucrăm în Republica Moldova.
A consemnat Anca BURNICHE

Este foarte important ca acei cetăţeni care nu au avut posibilitatea să vină până astăzi în România să fie sprijiniţi pentru a face acest lucru. Într-un astfel de context pot exista colaborări pentru grupuri de copii, de exemplu” - Tudor Jijie, directorul executiv al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru

* * *

Marea parte a celor care ar veni să lucreze în România (din Republica Moldova - n.r.) s-ar încadra la capitolul forţă de muncă necalificată, neavând acreditările specifice (dacă nu se schimbă cadrul legislativ - n.r.). Dat fiind că toată Europa are nevoie de forţă de muncă, dacă nu vom echivala unele calificări, îi vom pierde pe aceşti oameni!” - Tudor Jijie

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

ECOPIAŢA S.A. IAŞI organizează licitaţii publice cu strigare pentru închirierea următoarelor terenuri şi spaţii comerciale: - teren 16mp – Piaţa Podu de Piatră, pe 09.10.2017 - ora 9.00; - teren 25mp – Piaţa Podu de Piatră, pe 09.10.2017 - ora 9.15; - terenul nr. 4 (20mp) din Bazar, destinat amplasării unei rulote pentru activitatea de fast food, pe 09.10.2017 - ora 9.30; - spaţiul comercial S7 (907mp) - Piaţa Independenţei, pe 09.10.2017 - ora 10.00 (acest spaţiu se poate închiria şi fracţionar); - spaţiul comercial S2 (41,28mp) - Piaţa Tătăraşi Sud, pe 09.10.2017 - ora 10.30; - spaţiul comercial S4 (38mp) – Piaţa Independenţei, pe 09.10.2017 – ora 11.30; - spaţiul comercial S9 (48,21mp) - Piaţa Independenţei, pe 09.10.2017 - ora 12.00; - spaţiul comercial S6 (28,65mp) – Piaţa Hala Centrală, pe 09.10.2017 – ora 12.30; - spaţiul comercial S22 (32,24mp) - Piaţa Hala Centrală, pe 09.10.2017 - ora 13.00; - spaţiul comercial S25 (30mp) – Piaţa Hala Centrală, pe 09.10.2017 – ora 13.15; - spaţiul comercial S11 (38,43mp) – Piaţa Hala Centrală pe 09.10.2017 – ora 13.30; - spaţiul comercial S1 (80,4mp) – Talcioc, pe 09.10.2017 – ora 14.00. Licitaţiile vor avea loc la sediul firmei din str. Anastasie Panu nr. 48. Caietele de sarcini se pot cumpăra de la secretariatul societăţii, unde se va depune documentaţia pentru înscriere până la data şi ora de începere a fiecărei licitaţii. Informaţii suplimentare la tel. 0372/767837.
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE Subscrisa, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., cu sediul în Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași, în calitate de lichidator judiciar al S.C. Super A Plus K S.R.L., cu sediul în Galați, str. George Coșbuc nr. 432, jud. Galați, înregistrată la O.R.C. Galați sub nr. J17/1789/1994, cod identificare fiscală RO 5933965, numită potrivit Sentinței civile nr. 360/2016 din data de 22.11.2016 pronunțată de Tribunalul Galaţi, Sectia a II-a Civila, în dosarul nr. 6057/121/2013, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică la data de 03.10.2017, ora 14.00, a activelor S.C. Super A plus K S.R.L. Galați, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, jud. Iași: Nr. activ – Denumire şi descriere activ – Valoare de evaluare (preţ fără T.V.A.*) – Valoare de pornire a licitaţiei (preţ fără T.V.A.*) Activ 1 – Proprietate imobiliară amplasată în mun. Galați, zona Bariera Traian, str. George Coșbuc, nr. 432-434, jud. Galați, compusă din: -teren intravilan cu categoria de folosință curți construcții, în suprafață de 479 mp, înscris în cartea funciară nr. 107788/Galați, cu nr. cad. 107788 pe care se află construcția 1. clădirea C1 magazin de piese auto (cu utilizarea de spații birouri), cu regim de înălțime P+E, în suprafață construită de 110 mp înscrisă în cartea funciară nr. 107788/Galați, cu nr. cad. 107788 2. corp C2 stație peco cu regim de înălțime P, cu suprafața construită de 244 mp, înscrisă în cartea funciară nr. 107788/Galați, cu nr. cad. 107788 – construcție demolată conforma utorizației de desființare nr. 442/30.07.2013. –633.800,00 lei – 633.800,00 lei Activ 2 – Proprietate imobiliară amplasată în mun. Galați, zona Bariera Traian, str. Traian, nr. 444, jud. Galați, compusă din: - teren intravilan cu categoria de folosință curți construcții, în suprafață de 195 mp, înscris în cartea funciară nr. 104286/Galați, cu nr. cad. 2321/42 (provenit din CF vechi 157709/Galați), și cota indiviză de teren în proprietate în suprafață de 89,90 mp din terenul intravilan în suprafață de 2.930 mp înscrisă în cartea funciară nr. 101137/Galați, cu nr. cad. 20974, ce constituie curte de acces pentru cele 37 depozite (terenul este deținut în cote indivize) pe care se află: 1. Corp C1 – depozit nr. 42 cu regim de înălțime P+1E, în suprafață construită de 75 mp (la parter compus din 4 camere respectiv birou, grup sanitar, casa scării și depozit; la etaj birou) înscrisă în cartea funciară nr. 104286/Galați, cu nr. cad. 2321/42 (provenit din CF vechi 17709/Galați) 2. Corp C2 – Platformă cu suprafață de 120,20 mp înscrisă în cartea funciară nr. 104286/Galați, cu nr. cad. 2321/42 (provenit din CF vechi 157709/Galați) – 101.500,00 lei – 101.500,00 lei Activ 3 – Proprietate imobiliară amplasată în mun. Galați, str. Unirii, nr. 181, jud. Galați, compusă din: - teren intravilan cu categoria de folosință curți construcții, în suprafață de 2.504 mp (2.560,45 mp suprafața din acte) înscris în cartea funciară nr. 104285/Galați cu nr. cad. 104285 pe care se află construcțiile 1.clădirea C1 spațiu comercial cu regim de înălțime P+E+M în suprafață construită de 250 mp înscrisă în cartea funciară nr. 104285/Galați cu nr. cad. 104285, 2. clădirea C2 spălătorie auto cu regim de înălțime P+E în suprafața construită de 199 mp înscrisă în cartea funciară nr. 104285/Galați cu nr. cad. 104285 3. corp C3 – magazie metalică, cu regim de înălțime P, în suprafață construită de 198 mp – extratabular. – 2.460.600,00 lei – 2.460.600,00 lei Activ 4 – Proprietate imobiliară rezidențială (turistică) – imobil situat în intravilanul orașului Predeal, str. Nicolae Bălcescu, nr. 32B, jud. Brașov, înscris în CF individuală 33990/N Brașov, cu nr. topo 13480/20/3, identic cu nr. cad. nedefinitiv 882, compus din teren în suprafață de 173,70 mp și construcție D+P+E+M, (Vila nr. 3), având demisol, în suprafață utilă totală de 35,48 mp cu: garaj cu suprafață utilă de 19,55 mp, adăpost ALA cu suprafață utilă de 9,62 mp, hol și casa scării cu suprafață utilă de 6,31 mp; parter, în suprafață totală de 72,29 mp și suprafață utilă de 49,79 mp cu: camera de zi cu casa scării cu suprafață utilă de 31,91 mp, bucătărie cu suprafață utilă de 10,88 mp, baie cu suprafața utilă de 3,37 mp, vestibul cu suprafața utilă de 3,63 mp, terasă cu suprafață utilă de 13,83 mp, terasă cu suprafața utilă de 8,67 mp; etaj cu suprafață totală de 76,72 mp și o suprafață utilă de 60,14 mp cu: camera de zi cu suprafața utilă de 17,68 mp, două dormitoare cu suprafața utilă de 11,90 mp (fiecare), baie cu suprafața utilă de 6,14 mp, baie cu suprafața utilă de 3,77 mp, hol cu casa scării cu suprafața utilă de 8,75 mp, balcon cu suprafața de 10,79 mp, balcon cu suprafața de 5,79 mp, și mansardă în suprafață totală de 70,41 și suprafață utilă de 57,45 mp cu: camera de zi cu casa scării cu suprafață utilă de 57,45 mp, balcon cu suprafața de 6,48 mp și balcon cu suprafața de 6,48 mp. – 148.000,00 EURO - 148.000,00 EURO (contravaloarea în lei la data plății) Activ 6 – BULDOEXCAVATOR KOMATSU, TIP WB93S5E0, PUTERE MOTOR 99,20 CP, NR. IDENTIFICARE KMTWB024V77F20209, MASA TOTAL MAXIM AUTORIZATA 9.350 KG, CLINDREE 4485 CM3, CULOARE GALBEN, AN PIF - 2007, NR. INREGISTRARE GL 1474. Dotari: adancime max. de excavare 6.055 mm; greutatea operationala 8.000 kg., viteza max. deplasare 40 km/h, brat telescopic, circuit hidraulic pentru picon, cupa 4x1, cupa de excavat 600 mm, cupa pentru excavat 300 mm, cupa pentru excavat 800 mm, picon hidraulic Indeco tip HP500, placa compactoare (360 kg/580x660 mm), foreza hidraulica cu burghiu elicoidal D=500 mm/L=1,5 (circuit foreza inclus), sistem de monitorizare prin satelit Komtrax – 81.600,00 lei – 77.520,00 lei Activ 7 – BULDOEXCAVATOR KOMATSU, TIP WB93S5E0, PUTERE MOTOR 99,20 CP, NR. IDENTIFICARE KMTWB024A77F20485, CLINDREE 4485 CM3, CULOARE GALBEN, AN PIF - 2010, NR. DE INREGISTRARE GL 1551. Dotari: greutate operationala 8.050 kg, brat telescopic, cupa multifunctionala 4x1, cupa de excavare cu latimea de 600 mm, cupa pentru santuri trapezoidala 300x700x1200 mm, circuit hidraulic pentru picon, sistem de monitorizare prin satelit Komtrax. – 106.500,00 lei – 101.175,00 lei Activ 8 – Autoturism DACIA, caroserie AA berlina, tip sd/lsdj4/lsdj4p/logan, nr. identificare UU1LSDJ4P45154440, putere/turatie 55 kw/4000 (75 cp), sursa de energie motorina, cilindree 1461 cm3, număr locuri 5, data primei înmatriculări în România 08.06.2011, an fabricație 2011, norma de poluare euro 5, nr. de inmatriculare B-32- HLB – 15.100,00 lei – 12.080,00 lei În cadrul licitaţiei, unde este cazul, se vor aplica prevederile art. 141 alin. 2 lit. f din Legea nr. 571/2003, coroborată cu H.G. nr. 44/2004, actualizate prin O.U.G. nr. 58/26.06.2010, care dispun scutirea de taxa pe valoare adăugată a „...livrării de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile”. Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 02.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar din mun. Iaşi, Aleea Nicolina nr. 82, C.P. 700221, jud. Iaşi. Poate participa la licitaţie orice persoană fizică sau juridică care depune până la data de 02.10.2017, ora 12.00, la sediul lichidatorului judiciar mun. Iași, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iași, documentele prevăzute în caietul de sarcini, care se poate procura de la sediul lichidatorului judiciar, în fiecare zi de luni până vineri, orele 08.00–16.00. Relaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul www.insolventa.ro şi la numerele de telefon: 0232/243864, 0757544544. Lichidator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., Practician în insolvență, Lucian Andronic
 
„Statul va deveni un angajator mai atractiv decât mediul privat”

 Aţi făcut numeroase analize aplicate la absorbţia forţei de muncă in judeţul Iaşi. În ultima perioadă s-au făcut mai multe aprecieri privind specializările cerute de piaţa muncii in ...

 Conf.dr. Ilie Fârte: „Tensiunea, discordia şi conflictul stimulează dorinţa de dezbatere şi de schimbare”

- În prima parte a interviului aţi afirmat că electoratul este amorţit. Cum poate fi depăşit acest fenomen inrădăcinat deja in ţara nostră? - Electoratul poate fi scos din acestă stare de amor ...

Conf. dr. Ilie Fârte: „Electoratul românesc este depresiv. Dacă nu ar fi aşa, ar merge la vot!” (I)

- Care sunt lacunele comunicării politice in zilele noastre? - Cea mai mare problemă este lipsa simţului comunităţii. Atunci cand faci politică trebuie să ai sentimentul că aparţii aceleiaşi comunit ...

Ioan Scripniciuc: „Cred că mai este de lucrat la mentalitatea poliţistului!”- VIDEO

Chestorul Ioan Scripniciuc a decis recent să se retragă din funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Iaşi. Acesta a fost de acord să le ofere reporterilor cotidianului „Evenimen ...

„Mi-am vândut bicicleta ca să vin la facultate, în Iaşi“ FOTO

Unul dintre cei mai căutaţi mecanici de biciclete din Iaşi, care a decis să-şi incerce norocul in Capitală, vorbeşte pentru ziarul Evenimentul Regional al Moldovei despre provocările unei meserii mai pu ...

Modelul Bianca Hanganu:  „Pe podium trebuie să străluceşti!“ FOTO

 Bianca Hanganu, elevă la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir“ , a fost declarată cea mai frumoasă tanără din Romania in cadrul preselecţiei pentru Miss Princess of the World 2017. Devotam ...

Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel: „Un discurs care nu îl respectă pe interlocutor este un discurs pierdut”

 Cald, deschis şi mai ales din cale afară de receptiv la tot ceea ce il inconjoară, lingvistul Stelian Dumistrăcel a mărturisit care este cea mai mare implinire pe care i-a oferit-o viaţa la catedră ...

Prof. dr. Traian Mihăescu: „Tuberculoza este o boală băgată sub preş”

-Domnule profesor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Unde aţi copilărit şi cum de aţi ajuns să practicaţi Medicina? -M-am născut in Vaslui, in oraş, şi acolo am copilărit. Pot spune că am a ...

„Orice ar fi, fizica nu se uită”

  - De unde pasiunea pentru fizică? - Am trecut prin sistemul de invăţămant ca orice copil obişnuit. La un moment dat, am sesizat că sunt capabil să mă descurc la matematică mult mai bine decat ...

„În viaţă am avut o şansă extraordinară: să fac ceea ce îmi place”

În interviul acordat cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, dr. Lăcrămioara Stratulat, care ocupă funcţia de director al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi ...