„În a doua jumătate a lunii, vom aduce un autobuz electric la Iaşi”

Interviu cu Cristi Stoica, directorul Regiei Autonome de Transport Public Iaşi

Cristi Stoica este unul dintre inginerii care a încercat să menţină funcţional transportul public ieşean, pe fondul unei situaţii financiare extrem de dificile a RATP. În acelaşi timp, este unul dintre oamenii care şi-a propus să clădească fundaţia pe care acest serviciu public poate să renască. A ocupat, de-a lungul anilor, funcţia de inginer şef, apoi pe cea de director tehnic, ajungând în prezent să ocupe postul de director al regiei, odată cu numirea lui Maricel Ghercă în funcţia de administrator special al RATP. Este cel care, începând cu 2007, a condus echipa care a implementat Proiectul CIVITAS.

 

- Începutul lui 2016 se anunţă ceva mai agitat pentru RATP, în comparaţie cu alţi ani. Reproşuri din partea cetăţenilor - timpi de aşteptare mari în staţii şi grafice nerespectate, tramvaie neîncălzite - şi dojeniri venite din partea primarului interimar, cum că aţi fi trebuit să pregătiţi mai bine revenirea la stradă a mijloacelor de transport de pe 4 ianuarie. Sunt reproşuri obiective? Cum le-aţi comenta?

- Bineînţeles, cetăţenii - beneficiarii serviciului de transport public – au dreptate. Nimănui nu-i convine să aştepte în staţii, e o reacţie omenească... Problema, însă, nu ar fi că mijloacele de transport nu ajung în staţii pentru că aşa vrem noi. Există motive obiective care ne împiedică să ajungem în staţii. Ştim slăbiciunile noastre, ştim unde trebuie să lucrăm, însă pentru aceasta ne trebuie timp. Proiectul vizând modernizarea serviciului de transport public şi atingerea unor standarde durează foarte mult. Nu o spun doar eu, o confirmă inclusiv studiul vizând mobilitatea urbană, unde se vorbeşte, printre altele,  de achiziţii de mijloace de transport şi de reabilitarea infrastructurii. Revenind la fondul problemei, să ştiţi că la minus 17 grade, fenomenul de condens duce la blocarea sistemului pneumatic al mijloacelor de transport. Este un fenomen pe care nu-l putem controla, oricând de mult ne-am strădui.

- Vechimea mijloacelor de transport nu este un element care amplifică acest fenomen?

- O cauză este şi vechimea lor, însă principala problemă o constituie spaţiul de care dispunem, în depouri, spre exemplu. Aducem vagoane în interior, unde este cald, însă nu încap cât ne-am dori. Pe celelalte, suntem nevoiţi să le „încălzim” afară.

 

„Raportat la exigenţele călătorilor, regia are o imagine proastă”

 

- Alte nemulţumiri vin din zona angajaţilor dvs. Există şoferi, de exemplu, care spun că mecanicii regiei nu-şi fac treaba...

- Dacă au o astfel de problemă, ar trebui să o semnaleze punctual. De altfel, le şi spunem la şedinţe să vină cu exemple concrete. Dacă discutăm la general, nu vom putea rezolva niciodată o astfel de problemă. Personal, mi-aş dori o mai bună comunicare din partea lor. Poate sunt şi cazuri când unul dintre mecanici nu-şi face treaba, însă nu putem generaliza...

- Consideraţi că în momentul de faţă RATP are o imagine proastă în ochii ieşenilor?

- Cred că e mai corect să spunem că, raportat la exigenţele călătorilor, are o imagine proastă. Repet: exigenţele sunt îndreptăţite. Şi noi am vrea ca transportul public să meargă în alte direcţii, cum ar fi achiziţia de mijloace de transport noi. Nu uitaţi, însă, că la Iaşi s-a început cu modernizarea infrastructurii transportului public, iar acest lucru a dus la scăderea vizibilă a numărului de deraieri, a defecţiunilor şi implicit a timpilor în care circulaţia mijloacelor de transport a fost blocată. Pe de altă parte, ca să păstrăm echilibrul, nu vreau să se înţeleagă că angajaţii RATP nu ţin cont de călători.

- Ieşenii îşi doresc însă un transport civilizat, în condiţii de siguranţă şi la un preţ cât mai bun…

- Exact. Referitor la siguranţă, este exact ceea ce v-am spus adineaori: s-a modernizat infrastructura. A fost un prim pas. Se va mai face unul şi în următoarea perioadă. Urmează achiziţia de mijloace de transport, dar aici problema o constituie finanţarea. Să nu uităm că RATP nu este entitatea eligibilă în accesarea de fonduri europene, iar în ţară nu veţi găsi niciun operator care să fi achiziţionat mijloace de transport noi din venituri proprii.

 

„Nu uitaţi modul cum se circulă în oraş”

 

- De ce alte oraşe au reuşit să aducă mijloace noi, iar Iaşi se vorbeşte de autobuze noi de-abia din 2016?

- Dacă vă uitaţi la alţii – Cluj, Arad, Timişoara, Oradea – majoritatea sunt în urma noastră cu reabilitarea infrastructurii. Au preferat să investească în unităţi noi şi când spun aceasta nu mă refer neapărat la tramvaie. Şi nu trebuie uitat faptul că, dincolo de finanţările venite din partea autorităţilor locale, au beneficiat şi de fonduri guvernamentale, într-o perioadă în care respectivele oraşele erau privilegiate.

- Faceţi referire la Guvernul Boc. Apropo, fostul premier spunea anul trecut că va aduce autobuze electrice la Cluj…

- Să ştiţi că a aplicat şi Iaşul pe acel proiect. Culmea, din toate oraşele înscrise, Iaşul avea o documentaţie foarte bună. În final, au „ieşit” oraşele - să le zicem - „portocalii”!

- Se pretează un autobuz electric pe particularităţile oraşului?

- Este un subiect de viitor, Uniunea Europeană încurajează utilizarea acestor mijloace de transport. Singura problema este că soluţia transportului cu autobuzul electric nu este fezabilă din punctul de vedere al costurilor şi al fiabilităţii. Mă refer, printre altele, la capacitatea redusă a bateriei maşinii, prin urmare, este nevoie de o cu totul altă abordare. Însă, ceea ce vreau să vă spun este că, împreună cu municipalitatea ieşeană, am decis să demarăm o serie de teste. Astfel, în a doua jumătate a lunii ianuarie, vom aduce un autobuz electric la Iaşi. Este vorba de un prototip. Vrem să vedem cum se comportă şi ce problemele apar în exploatare.

 

„Şi crearea unor trasee noi presupune costuri. Iaşul s-a dezvoltat necontrolat, au apărut cartiere în zone unde străzile nu permit circulaţia mijloacelor de transport. Să nu uităm că transportul public nu se face în regim de taxi” – Cristi Stoica

 

- Îmi amintesc faptul că, în trecut, existau în staţii panouri cu ora la care ajunge mijlocul de transport. Erau informaţii extrem de utile, chiar dacă nu întotdeauna graficul era respectat…

- Le-am fi putut reintroduce, însă nu avea niciun sens, cât timp Iaşul a fost plin de şantiere, din a căror cauză au apărut modificări de trasee sau rute deviate. Putem gândi anul acesta o astfel de strategie. Pe de altă parte, însă, nu uitaţi modul cum se circulă în oraş. Sunt conducători auto care parchează pe linia de tramvai. Prin urmare, cetăţeanul aflat în Târgu Cucu nu ştie că la Moldova tramvaiele au rămas blocate pentru că a lăsat cineva maşina parcată aiurea sau, când e vorba de un accident cu victime, că trebuie să aşteptăm ca cei de la Rutieră să-şi finalizeze cercetările.

 

„Vrem ca ieşenii să poată ajungă în orice colţ al oraşului cu maxim o transbordare”

 

- Uniformele. Cât de necesare sunt?

- Vă răspund altfel: exista un anumit gen de reproş din partea ieşenilor, că nu sunt consultaţi. Uite că acum sunt consultaţi referitor la cum vor să arate vatmanii sau şoferii de autobuze. Transportul nu este al meu sau al dvs, este al oraşului. Prin urmare, să lăsăm oraşul, cetăţenii, să se pronunţe referitor la cât de necesare sunt aceste uniforme.

- La ce trebuie să ne mai aşteptăm anul acesta?

- Printre altele, la schimbarea politicii tarifare. Nu ştim dacă se va aplica anul acesta, însă intenţia municipalităţii şi a noastră este ca ieşeanului să-i fie cât mai uşor să călătorească şi să achiziţioneze un singur titlu de transport. Mai vrem ca ieşenii să poată ajungă în orice colţ al oraşului cu maximum o transbordare.

- Va aduce 2016 un singur operator de transport public în oraş?

- Nu ştiu. Depinde foarte mult de bugetul care va fi alocat pentru achiziţia mijloacelor de transport.

- Ce se mai aude cu biletele achiziţionate prin SMS?

- Nu am găsit o soluţie viabilă. De aceea vrem să introducem biletele valabile 90 de minute. Am încercat să găsim alţi parteneri, însă majoritatea vor să ne vireze banii după 60 de zile. Am mai cerut garanţii de plată pentru aceste 60 de zile. Nu vrea nimeni. Şi mai sunt şi costurile, exista la un moment dat varianta ca biletul achiziţionat prin SMS să coste 3 lei, în loc de 2.

- Când aţi călătorit ultima dată cu tramvaiul?

- La două-trei zile mă urc într-un mijloc de transport. Ultima dată am făcut-o pe traseul 9, am vrut să iau pulsul noului traseu, pentru a vedea dacă pot fi aduse îmbunătăţiri. 

a consemnat Tudor DAMASCHIN

* * *