„Nu cred că regionalizarea este o prioritate pentru mediul economic”

* interviu cu preşedintele Asociaţiei Patronale a IMM-urilor Vaslui, Ovidiu Copacinschi

Regionalizarea, un pericol nu o salvare. Întreprinzătorii mici şi mijlocii nu cred că reorganizarea administrativ-teritorială va duce la o redresare economică. Preşedintele Asociaţiei Patronale a IMM-urilor Vaslui, Ovidiu Copacinschi, susţine că ţara are nevoie de o strategie clară de dezvoltare, nu de regionalizare. Am discutat cu domnia sa despre problemele economice ale momentului şi am încercat să găsim soluţii.

- În ultima perioadă se vorbeşte foarte mult despre regionalizare. Cum văd agenţii economici vasluieni acest proces?

- Din punct de vedere al agenţilor economici, nu de regionalizare este nevoie. Nu regionalizarea ar trebui să fie prioritatea ţării având în vedere procesul de dezindustrializare, numărul mare de şomeri, al celor forţaţi de împrejurări să plece din ţară. Nu cred că regionalizarea este o prioritate pentru mediul economic. Alte sunt problemele ce trebuie rezolvate.

- Unele voci susţin că, în contextul parteneriatelor public-private, regionalizarea ar fi un avantaj. Nu sunteţi de aceeaşi părere?

- Nu. Agenţii economici îşi pot uni forţele oricând şi oriunde. Activitatea economică se poate face pe orice întindere dacă sunt condiţii minime, indiferent de zonă. Legea parteneriatelor publice este una neagreată. Nu a dat nici un fel de rezultate şi nu poate fi luată în consideraţie.

- S-ar putea spune că fondurile europene ar putea fi accesate mai uşor?

- Nici pe departe. Accesarea fondurilor este o chestiune de voinţă a actului administrativ. Atunci când s-a voit să se acceseze fonduri uşor a fost posibil. Vă dau exemplul SAPARD. Mergeai cu proiectul dimineaţă, se verifica şi dacă era bine întocmit şi corect, era semnat până la sfârşitul zilei sau cel târziu a doua zi. Deci se putea. E o chestiune ce ţine pur şi simplu de voinţa a actului administrativ şi nu are legătură cu regionalizare.

- Să înţelegem că nu vedeţi avantaje la regionalizare?

- Nici unul. Deocamdată lucrurile sunt neclare. Nimeni nu spune nimic concret. Se vor crea unele planuri care să dispenseze energia şi nu văd avantaje pentru micii întreprinzători. Unii chiar ar putea să dispară.

„Atunci când vom şti pe ce direcţie merge ţara şi gândirile celor care ne guvernează, vom şti ce avem de făcut”

- Vorbeaţi de probleme în economie. Care ar fi domeniile de activitate pe care s-ar putea axa agenţii economici şi unde ar putea investi?

- Ca agenţii economici să poată răspunde la o asemenea întrebare ar trebui ca ţară să aibă o strategie de dezvoltare. O strategie de dezvoltare la nivel naţional pe sectoare, nivele de activitate care să fie mai apoi dezvoltate la nivel teritorial, judeţean în municipii, oraşe comune. Şi atunci când vom şti pe ce direcţie merge ţara, gândirile celor care ne guvernează vom şti ce avem de făcut. Atunci şi agenţii economici ar putea avea puncte de vedere. În situaţia actuală, nu putem gândi de la o zi la alta, nicidecum pe o perioadă mai mare. Nu sunt lămurite domeniile de dezvoltare actuală, darămite să ne mai gândim la cele viitoare.

- S-a spus că agricultura ar putea fi motorul relansării economice a judeţului Vaslui. Este adevărat? Ar fi rentabile investiţiile în acest domeniu?

- Dacă dam timpul înapoi, ne aducem aminte că în anii '90 eram cei mai mari exportatori de legume şi fructe. România era grânarul Europei şi cel mai mare exportator de carne. La noi pământul este un paradis al agriculturii, cum spun şi străinii. Dacă am şti, de exemplu, care sunt politicile agricole ale ţării am putea şi în teritoriu să mergem pe aceeaşi linie. E important să ştim câte hectare de teren arabil sunt şi ce vom cultiva pe ele - porumb, floare, soia, apoi vedem de ce bază materială avem nevoie.
În baza acestor analize ar trebui create părţile care să producă aceste utilaje, maşini, îngrăşăminte. Pe orizontală se revine la industrializare -- dacă s-a făcut producţie, trebuie depozite şi accesăm fonduri europene pentru depozite. Apoi derulăm proiecte pentru dezvoltarea zootehniei, iar această producţie trebuie prelucrată şi creăm rapid societăţi de profil, dăm drumul la industrie. Astfel s-ar crea mii de locuri de muncă, iar pe orizontală se dezvoltă industria complementară. Eu asta văd ca prioritate. Astea sunt lucrurile ce trebuie făcute pentru mediul de afaceri. Întreprinderile mici şi mijlocii ar fi primele care ar avea de câştigat.

„Lipsa oricăror măsuri anticriză propuse de patronat a dus la un declin accentuat”

- Revenind la Vaslui, care este starea mediului de afaceri local?

- Este în cădere continuă. Lipsa oricăror măsuri anticriză propuse de patronat a dus la un declin accentuat. Apoi, scăderea salariilor a dus automat la scăderea pieţei de consum şi la o micşorare a volumului activităţilor de prestări servicii. Dacă la toate acestea se mai adaugă şi datoriile statului, tabloul situaţiei jalnice din economia vasluiană este aproape complet.

- Rata şomajului este destul de ridicată. Ar exista posibilitatea ca mediul privat să absoarbă forţa de muncă disponibilă în judeţ?

- Agenţii economici vasluieni sunt în situaţii disperate din cauza recesiuni prelungite. În aceste condiţii, nici pe departe nu putem să angajăm şi alţi şomeri, indiferent de unde vin ei. Nu putem vorbi de absorbţia forţei de muncă disponibile. Cum măsuri de stimulare a mediului economic nu s-au luat nici acum, nu vom putea face angajări. Facem eforturi deosebite să nu mai disponibilizăm şi din angajaţii noştri.

„Agenţii economici nu au capacitatea de a ţine forţa de muncă”

- Ce măsuri ar trebui luate pentru resuscitarea economiei vasluiene?

- Una dintre soluţiile pe care statul le are la îndemână ar fi în continuare compensarea datoriilor. Nu ar fi nici un cost. Totul se poate face pe hârtie. Acolo unde statul are datorii către agenţii economici, ei să fie scutiţi de plata obligaţiilor către stat în contul acelor debite. Totul este corect şi foarte simplu. Noi, cei din mediul de afaceri, am propus de anul trecut aceste compensări, dar nu am fost luaţi în seamă

.
- În actualele condiţii, ce şansă le daţi absolvenţilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă?

- În primul rând, mediul de afaceri privat nu are prea multe locuri de muncă vacante. Faptul că în ultimii ani nu s-au luat nici un fel de măsuri anticriză care să stimuleze agenţii economici a determinat foarte multe firme să-şi închidă porţile. În aceste condiţii este lesne de înţeles de ce nu se fac angajări. Ba mai mult, patronii se feresc de proaspeţii absolvenţi. Mulţi dintre ei nu sunt bine pregătiţi şi de aceea sunt reţineri. Sunt foarte multe situaţii în care se angajează un tânăr, îl pregăteşti, investeşti în el, iar anul viitor pleacă.
Privind lucrurile cu realism, ne aflăm încă într-o perioadă de criză economică, după un bacalaureat cu rezultate dezastruoase. Nici învăţământul superior nu mai este de calitate. Se prelungeşte această stare de nepregătire a viitorilor angajaţi şi nu este un lucru bun pentru piaţa muncii. Apoi, să nu uităm că mulţi români au plecat în străinătate, atraşi de lefurile mari. Agenţii economici nu au capacitatea de a ţine forţa de muncă, iar cea de care dispun este de subzistenţă.

„În lipsa sprijinului de la Guvern, proiectele locale au adus condus la o stabilizare economică în judeţ”

- De câţiva ani mediul de afaceri nu mai progresează. Care este cel mai mare „duşman” al creşterii economice?

- Lipsa de performanţă a economiei are drept cauză şi fiscalitatea ridicată. Una din deciziile capitale pentru deblocarea afacerilor ar fi reducerea cotei de contribuţii de asigurări sociale (CAS – n.r). Cu regret spun încă o dată că, din punct de vedere legislativ şi fiscal, pentru stimularea mediului economic nu a fost luată nicio măsură. În condiţiile în care pentru 100 de lei plătiţi unui salariat angajatorul cotizează la stat cu 50% taxe şi impozite, ar trebui diminuat cel puţin CAS-ul. Surplusul de bani ar putea fi utilizat în noi investiţii, care ar aduce alte oportunităţi pe piaţa muncii.

- Cine mai ţine totuşi pe picioare economia locală?

- Pentru moment, investiţiile ne salvează. În lipsa sprijinului de la Guvern, proiectele locale au adus condus la o stabilizare economică în judeţul Vaslui. Investiţiile în infrastructură demarate în municipii şi oraşe au adus bani în aceste zone, s-au făcut angajări, iar firmele de construcţii şi din alte activităţi conexe (transport, utilaje, materiale de construcţii) au de lucru. Important este ca aceste fonduri să continue să ajungă în judeţ, iar proiectele începute să aibă finanţarea asigurată până la finalizare. În paralel, este bine să fie implementate măsurile pe plan general, de stimulare economică şi creare de locuri de muncă.

- Credeţi că actuala guvernare ar trebui sa reducă fiscalitatea?

- Da. Să o aducă într-o stare de normalitate. Asta doar dacă se doreşte o clasă de mijloc şi dezvoltarea ei.

 

- În ultimii ani au apărut multe firme multinaţionale. Sunt de ajutor în economie?

- Multinaţionalele au distrus economia românească. Eu vreau să discut doar de economia românească şi de capacitatea inovativă a oamenilor de aici din ţara.

„Angajaţii nu părăsesc firmele că vor, sunt forţaţi să facă acest lucru. În afară sunt trataţi ca nişte străini. Locul lor e aici, acasă, şi asta trebuie să fie din nou o prioritate a actualului guvern. Să creeze locuri de muncă, să nu ne mai plece oamenii”

„Trebuie o legislaţie clară, care să nu mai blocheze mediul privat, ci să-i dea posibilitatea să se dezvolte. Suntem, din punct de vedere al impozitelor, ţara cu cel mai mare impozit pe forţa de muncă”

„Sunt fapte care ne demonstrează ca agricultura ar putea fi un super motor de dezvoltare. Dacă s-ar face o strategie de dezvoltare la nivel naţional, având în vedere că pământul arabil al ţării e unul dintre cele mai fertile teritorii din Europa, ar fi rezultate excepţionale”

Simona Pop