„Statul va deveni un angajator mai atractiv decât mediul privat”

Într-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei, fostul prefect al judeţului Vaslui şi actual director adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi face o radiografie amănunţită a pieţei muncii şi cum va arăta sistemul angajărilor în viitor * sociologul Ciprian Iftimoaei consideră că instituţiile statului vor deveni, în scurt timp, mai atractive financiar pentru personalul de calitate, punând astfel presiuni pe mediul privat * acesta s-a plecat şi asupra efectelor create de fenomenul de îmbătrânire a populaţiei în judeţul Iaşi, dezvoltarea pieţei imobiliare în lumina cererii tot mai accentuate şi posibila migraţie a forţei de muncă necesară în judeţul Iaşi dinspre Republica Moldova

•  Aţi făcut numeroase analize aplicate la absorbţia forţei de muncă în judeţul Iaşi. În ultima perioadă s-au făcut mai multe aprecieri privind specializările cerute de piaţa muncii în judeţ şi cele care care sunt deja saturate...

• Pentru cunoaşterea situaţiei locurilor de muncă vacante, Institutul Naţional de
  Statistică realizează o cercetare numită ancheta locurilor de muncă vacante, care se desfăşoară trimestrial, pentru fiecare lună de mijloc a unui trimestru, prin completarea online, de către agenţi economici şi sociali, a unui chestionar. Cele mai multe locuri de muncă se adresează profesiilor cu studii medii în domeniile comerciale şi tehnice. În prezent, există un excedent de licenţiaţi în profesii socio-umane pentru care piaţa forţei de muncă nu furnizează locuri de muncă.

• Cât de mult contează o diplomă de studii superioare şi cum arată judeţul Iaşi la acest capitol, comparativ cu cerinţele europene?

• Recent, am fost la un atelier de lucru organizat de ADR Nord-Est pe teme de politică industrială şi am intervenit la secţiunea dedicată forţei de muncă. În regiunea de Nord-Est avem problema unui segment socio-profesional subreprezentat din punct de vedere statistic. Este vorba despre muncitorii calificaţi, tehnicieni şi maiştri. Nici la ponderea populaţiei cu studii superioare în populaţia ocupată nu stăm mai bine. Dacă în UE ponderea celor cu studii superioare este de 33% în populaţia ocupată, în regiunea de Nord-Est, doar în judeţul Iaşi, această pondere abia trece de 20%.

• Dar în judeţele vecine?

• În Vaslui şi Botoşani, persoanele cu studii superioare angajate abia trec de 10%, iar acestea lucrează preponderent în sectorul public. În momentul de faţă, statul a devenit un angajator ceva mai atractiv în raport cu mediul privat, ceea ce este un lucru, bun dacă avem în vedere creşterea calităţii forţei de muncă angajate la stat, în condiţii de creştere a concurenţei pe posturile scoase la concurs.

• Asta va însemna o presiune asupra mediului privat?

• Evident, în aceste condiţii, şi mediul privat trebuie să investească ceva mai mult în resursa umană. Cu un salariu mediu net de 2.100 lei/lunar, cât este în regiunea de Nord-Est, nu prea poţi să atragi resursa umană de calitate. Apoi, Regiunea de dezvoltare Nord-Est are nevoie de ingineri în toate specializările tehnice, inclusiv textile, ceea ce numim industria uşoară, IT&C, medici şi personal auxiliar. Aş putea să dau un exemplu în acest sens, pe secţiunea de IT. Piaţa de muncă ieşeană are nevoie periodic de mii de angajaţi în acest sector, în timp ce universităţile ieşene produc anual în jur de 800-900 de absolvenţi în domeniu. Se pune problema astfel ca Iaşul să atragă nu doar specialişti din judeţele vecine, ci mai nou, din Republica Moldova.

• Statistic vorbind, cum evoluează piaţa imobiliară din Iaşi, comparativ cu cererea şi capacitatea noastră financiară?

• Preţurile la imobile sunt reglate de raportul cerere şi ofertă. În analiza acestui fenomen trebuie să avem în vedere două tendinţe structurale. Una ar fi că municipiul Iaşi este centru universitar consacrat şi cu o perspectivă economică foarte bună în regiunea noastră. Apoi, ritmul construcţiilor nu acoperă nici pe departe cererea de pe piaţa imobiliară. Referitor la construcţii, pot să vă spun că, în luna iunie a acestui an, au fost eliberate 253 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, în creştere faţă de luna similară a anului trecut. Pe de altă parte, în primul trimestru al anului în curs, avem 723 locuinţe terminate faţă de 1.589 în trimestrul I al anului 2016. Din statistica pe care o deţin, toate cele 3.851 locuinţe terminate în anul 2016 au fost realizate din fonduri private şi nici una din fonduri publice.

• Recent aţi avut dezbateri pe tema îmbătrânirii populaţiei, iar judeţul Iaşi nu face excepţie. Cum este influenţată dezvoltarea familiei de situaţia economică din regiunea de Nord-Est ?

• Îmbătrânirea populaţiei este un fenomen demografic care caracterizează ţările dezvoltate economic. Dau un exemplu Japonia, care pierde 1 milion de locuitori pe an. Nici România nu face excepţie de la acest fenomen, care, alături de migraţie, va pune probleme serioase pe termen mediu şi lung. Dacă în 1950 ţara noastră avea o pondere a vârstinicilor de 5,3% în populaţia totală, astăzi avem 17,79%, iar în Regiunea de Nord-Est, această pondere este de 17,49%.

• Care sunt influenţele acestei creşteri?

• Îmbătrânirea demografică este influenţată de scăderea natalităţii. Tinerii nu mai vor să aibă copii din diferite motive care ţin de carieră, timpul petrecut la serviciu, venituri insuficiente, schimbarea valorilor sociale, alte concepţii despre viaţă. Apoi, îmbătrânirea demografică este influenţată şi de creşterea speranţei de viaţă, care este o consecinţă a progresului în diferite domenii, respectiv medicină, calitatea vieţii, protecţia socială. În România anilor '50, speranţa de viaţă era de 53,3 ani. Astăzi vorbim despre o speranţă de viaţă de peste 70 de ani. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei va pune presiuni foarte mari pe sistemul de pensii, dar şi pe forţa de muncă activă care va plăti pensiile. Un efect important al îmbătrânirii populaţiei va fi legat de creşterea numărului de persoane în vârstă solicitante de îngrijiri de sănătate şi îngrijiri specifice. În concluzie, îmbătrânirea demografică este o problemă foarte serioasă, cu implicaţii socio-economice pe termen mediu şi lung.

• Cum sunt preconizate creşterile salariale în următorii ani în judeţul Iaşi şi care vor fi domeniile cele mai atractive în perioada următoare?

• Conform datelor prezentate de INS, în luna iulie 2017, câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Iaşi a fost de 3.227, lei iar câştigul salarial mediu net a fost de 2.318 lei. În judeţul Iaşi, cele mai bune salarii sunt în domeniul serviciilor, unde salariul mediu net a fost de 2.500 lei. În industrie şi construcţii salariul mediu net a fost de 1.915 lei, iar în agricultură, silvicultură şi alte servicii conexe salariul mediu net a fost de 1.619 lei. Comisia Naţională de Prognoză arată că salariul mediu net în judeţul Iaşi va creşte la peste 2.800 lei în 2020, iar şomajul va scădea sub 4%. Cifrele arată că judeţul Iaşi, cu municipiul reşedinţă de judeţ, este şi va rămâne cel mai atractiv pol economic, social şi cultural.

• Cum arată indicele preţurilor de consum în acest moment, comparativ cu perioade similare ale anului trecut?

• Indicele preţurilor de consum este un indicator economic foarte important, care fundamentează deciziile politice din domeniul monetar, social şi economic. El măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie într-o anumita perioadă, faţă de o perioadă anterioară. Acest indicator ne este util şi la calculul altor indicatori statistici, cum ar fi indicele pensiei reale sau indicele salariului real net. Preţurile de consum în luna august 2017, comparativ cu luna august 2016, au crescut cu 1,2%. Datele INS arată că România a înregistrat în august 2017 o scădere a prețurilor faţă de luna precedentă de -0,20%, cea mai mare diminuare din ultimele 12 luni. Scăderea mare de la legume şi fructe, începută încă din luna iulie 2017, este sezonieră. Există şi produse nealimentare, ale căror preţuri au scăzut uşor, precum medicamentele, cu -0,02%, încălţămintea din piele cu -0,02%, ceasurile şi aparatura audio-video cu -0,16% sau săpunul de rufe cu -0,13%. Preţurile serviciilor s-au majorat cu 0,20% în luna august 2017, principalele influenţe fiind la serviciile de apă, canal şi salubritate +0,33% şi +3,04% de la începutul anului şi de la serviciile de telefonie +0,20%.