„Viitorul va fi al prevenirii bolilor prin atacarea lor la nivel genetic”

Alexandru Vlad Ciurea face parte din elita neurochirurgiei româneşti recunoscută la nivel internaţional. În cei 40 de ani de activitate a şlefuit cu ştiinţă şi artă creierul uman, salvând de la graniţa cu moartea mii de bolnavi. Cu un palmares de peste 20.000 de operaţii pe creier, celebrul neurochirurg reprezintă în acest moment un mentor pentru tinerele generaţii. Prezent la Iaşi la cea de-a doua ediţie a Simpozionului şi Cursului de Neuronavigaţie şi Neuroendoscopie, renumitul neurochirurg prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea a avut amabilitatea să acorde cotidianului Evenimentul Regional al Moldovei un interviu în exclusivitate despre cariera sa, dar şi despre secretele care ne pot ajuta să ne menţinem un creier sănătos. 

- Aţi participat la Simpozionul şi Cursul de Neuronavigaţie şi Neuroendoscopie, un eveniment de marcă pentru medicina românească, la care s-au reunit cele mai mari nume din neurochirurgia mondială. Cum aţi reuşit să-i aduceţi la Iaşi pe specialiştii de la Institutul Internaţional de Neuroştiinţe din Hanovra?
- Această manifestare a plecat după ce anul trecut m-am întâlnit la Belgrad cu echipă formidabilă de la Hanovra, aceasta Mecca a neurochirurgiei mondiale şi le-am propus organizarea la Iaşi a unui conferinţe prin care să-i ajutăm pe tinerii specialişti. Evenimentul a fost organizat de Spitalul de Neurochirurgie Iaşi, împreună cu Federaţia Mondială a Societăţilor de Neurochirurgie, Institutul Internaţional de Neuroştiinţe din Hanovra şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi. În acest an, manifestarea a reunit medici neurochirurgi cu diverse trepte de experienţă din Germania, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Rusia, Irak, Arabia Saudită şi România. Am reuşit să conving echipa de la Hanovra să ajungă la Iaşi într-un serviciu de neurochirurgie performant, care în momentul de faţă reprezintă un stindard în domeniu, în România.

„În momentul de faţă sunt două centre în ţară care progresează foarte mult atât ca pregătire, performanţă ca şi dotare: este vorba de clinicile din Iaşi şi Cluj”

- Aveţi cuvinte foarte frumoase la adresa Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi, în condiţiile în care clinicile din Bucureşti au fost cele care au dat tonul în acest domeniu...
- Nu contest valoarea Bucureştiului, sunt şapte departamente de neurochirurgie şi nu contest eforturile care s-au făcut în clinicile din Capitală, însă provincia a fost lăsată mereu în spate la capitolul finanţare. În momentul de faţă sunt două centre în ţară care progresează foarte mult atât ca pregătire, performanţă, ca şi dotare, este vorba de clinicile din Iaşi şi Cluj. Sunt centre de excelenţă în neurochirurgie, în faţa căruia ar trebui să ne ridicăm în picioare.

- Aţi operat la Iaşi?
- Nu am operat încă la Iaşi, am colaborat însă cu medicii de aici şi am văzut cazuri, am sprijinit la conduita terapeutică a unor pacienţi din capitala Moldovei. La următoarea ediţie a simpozionului, cu siguranţă că voi opera.

- Neuronavigaţia şi neuroendoscopia sunt două vârfuri în domeniul neurochirurgiei. Ce patologii pot fi abordate prin aceste tehnici?
- Tehnologia în neurochirurgie este obligatorie ca în orice centru de referinţă. Neuronavigaţia înseamnă aparatură care o conectezi cu microscopul operator şi în timpul operaţiei îţi arată pas cu pas unde te afli. Neuronavigaţia s-a inspirat de la specialiştii care au studiat cum navighează submarinul sub cupola de gheaţă la Polul Nord sau avionul care se află la 20.000 de metri înălţime, care dispun de un dispozitiv care îi ghidează. Aşa se întâmplă şi în creier, unde eşti complet debusolat când în dreapta, la doi milimetri, ai o arteră, iar la cinci milimetri ai un nerv important, nervul optic. Endoscopia este un procedeu general, în care introduci în organism diferite instrumente prin care vizualizezi problema, leziunea şi apoi bagi al treilea instrument care te ajută să o îndepărtezi din organism sau din creier. Progresele sunt uimitoare. În ultimul an, în literatura de specialitate au apărut 2.200 de lucrări recunoscute de lumea medicală ştiinţifică legate de neuronavigaţie şi neuroendoscopie. Tehnica medicală continuă să progreseze, pentru că în medicină se merge pe minimal invaziv, adică să faci cât mai puţin rău pacientului, cu beneficii cât mai mari.

„Distrugând mediul, modificăm genomul uman”

- În ultima perioadă se constată o creştere alarmantă a tumorilor cerebrale. Cum vedeţi evoluţia acestor afecţiuni, ţinând cont că apar la vârste din ce în ce mai fragede?
- Întrebarea este foarte corectă şi toată lumea este atentă la aceste aspecte. Cine este de vină pentru această situaţie? Noi distrugem mediul şi, modificând mediul, modificăm genomul uman. Observaţi că am distrus apele, pădurile, aerul, am poluat totul şi astfel modificăm celula, transmiterea genetică. Celula se modifică şi atunci, aceasta uşor poate devia de la o celulă normală, care creează un creier superb, atât de frumos, spre un creier care să aibă o modificare tumorală şi această genă care induce o tumoră embrionară, care se dezvoltă cu o viteză extraordinară în creieraşul copilului. Atunci apar modificări groaznice, uneori insurmontabile, cu toate mijloacele pe care le avem. Viitorul va al prevenirii bolilor prin atacarea lor la nivel genetic.

„Le recomand femeilor însărcinate să asculte cât mai des posibil Flautul fermecat, de Mozart”

- Cum se va putea realiza acest lucru?
- Această realitate va fi posibilă atunci când mămica şi tăticul se vor duce la starea civilă şi dacă vor să spună da, trebuie să aibă şi testul genetic pentru viitorul bebeluş. Ei trebuie să se gândească că vor face o minune a României, un nou bebeluş, cu un organism şi un creier foarte bun. Sfatul meu pentru viitoarele mămici este să fie cât mai pozitive şi să asculte muzică clasică pe perioada sarcinii. Sunt studii în acest domeniu şi le recomand femeilor însărcinate să asculte cât mai des posibil „Flautul fermecat”, de Mozart. Muzica de acest gen linişteşte şi întăreşte creierul copilului.

- Cum este viaţa de neurochirurg?
- Neurochirurgia este fascinantă, cu atât mai pasionantă cu cât o cunoşti mai bine. Toate realizările mele profesionale sunt legate de Spitalul „Bagdasar-Arseni”, unde am moştenit activitatea clinică-operatorie şi ştiinţifico-academică de la profesorii Constantin Arseni şi Alexandru Constantinovici. Viaţa de neurochirurg este foarte dură şi grea. Trebuie să renunţi la foarte multe lucruri – distracţii, călătorii, invitaţii, petreceri. Însăşi familia ta este neglijată. Dar nu se poate realiza altfel o meserie atât de grea. Trebuie să te scoli cât mai de dimineaţă, cu capul cât mai limpede – mă trezesc la 5:30, fac o plimbare cu căţelul, după care mă pregătesc pentru ce am de făcut. Ajung la spital la 7:00 şi într-o jumătate de oră fac bilanţul activităţii operatorii şi clinice pe ziua respectivă, care nu ştiu când se termină.

- Care sunt secretele care ne ajută să ne păstrăm un creier sănătos?
- Totul ţine de stilul de viaţă al fiecăruia. Pentru a ne îmbunătăţi structura cerebrală trebuie să bem 2 litri de lichid pe zi, să dormim 7-8 ore pe noapte, să ne culcăm la ora 22:00, să stăm cât mai puţin la telefonul mobil, televizor şi calculator, să mâncăm foarte multe legume şi fructe, foarte puţin fast-food, să ingerăm foarte puţine noxe, să avem bucuria de a trăi, să ne ducem în weekend cât mai departe de locul de muncă. Şi contează foarte mult ce gândeşti şi cum gândeşti! Este important să avem o atitudine pozitivă, pentru că asta influenţează totul în jurul nostru.

- Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?
- Primele simptome sunt cefalee rebelă la tratament, vărsături matinale, tulburări de echilibru şi de vedere, crize de pierdere a conştiinţei. Controlul neurologic este obligatoriu anual, după 50 de ani. Investigaţia noninvazivă IRM, prin care se poate obţine maximum de informaţii cu noniradiere.
A consemnat Cristina MIHĂILĂ

* Alexandru Vlad Ciurea a înfiinţat Departamentul de Cercetare în Neuroştiinţe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus şi a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale.
* Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, din Bucureşti, conducător de doctorat.
* A realizat peste 20 de mii de operaţii pe creier, din care jumătate la copii.
* A fost preşedintele Societăţii de Neurochirurgie din România, timp de 8 ani * face parte din boardul revistei internaţionale „World Neurosurgery”.
* A publicat 33 de cărţi, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”.
* A fost managerul Spitalului „Bagdasar-Arseni” timp de 6 ani, iar din anul 2013 lucrează în cadrul Spitalului Sanador, unde în prezent este şef-secţie Neurochirugie.