Alin Aivănoaei a dat cărțile pe față: „Vreau conducerea CJ în 2016”

Dimensiune font:

| 15-10-2015 06:05

În cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, vicepreședintele Consiliului Județean Iași s-a declarat pregătit să preia funcția cea mai înaltă din instituția pe care o reprezintă, la alegerile locale de anul viitor * vicepreședintele UNPR Iași a vorbit despre noutățile alegerilor locale din 2016, potențialul economic al județului, proiectele în pericol de pierderea finanțării, refacerea drumurilor și problemele din spitalele ieșene

Ales pe funcția de vecepreședinte al Consiliului Județean Iași în martie, anul trecut, Alin Aivănoaei a recunoscut că are destulă experiență pentru cea mai înaltă treaptă din instituția pe care o reprezintă. Dacă pe plan administrativ nu s-au schimbat multe de atunci pentru vice, pe platforma politică au avut loc evenimente notabile, recent devenind vicepreședinte UNPR Iași după fuziunea cu PPDD. Într-un interviu acordat cotodianului nostru, Alin Aivănoaei și-a recunoscut intențiile pentru candidatura la șefia CJ Iași în 2016, dar are nevoie de susținere din trei surse. Care sunt acestea, aflați din materialul următor.

Cu un an înaintea alegerilor locale, care vizează și Consiliul Județean Iași, a fost adoptată Legea nr. 115/2015. Ce noutăți aduce această lege în procesul alegerii președintelui CJ, care sunt diferențele față de ultimele alegeri și ce trebuie să știe ieșenii?
Diferențele sunt majore. Înainte de 2008, a funcținat la același mod, anume președintele CJ era ales dintre consilierii județeni. În actele electorale din 2008 și 2012 a fost ales în mod direct de către popor. Primea girul populației. Asta e una din modificările majore ale noii legi. Va exista o locomativă a listelor de consilieri, un lider care să tragă la rândul lui, promovat ca și președinte, dar votul îl va primi, în mod direct, lista. În funcție de numărul mandatelor câștigate de fiecare partid și în baza majorităților care se vor crea, vor fi aleși președintele și vicepreședinții CJ. Există posibilitatea ca un partid de nișă, care poate să scoată doar un singur mandat, în situația unor majorități fragile între celelalte formațiuni, să facă diferența și să asigure o majoritate solidă, poate să dea președintele.
În ce rol vă vedeți în alegerile de anul viitor?
E un răpuns complicat. Dacă e vis-a-vis de o candidatură în 2016, pe de o parte trebuie să urmăresc și eu trei pași. Unul, în ce măsură am suportul familiei, doi, al partidului și trei, al electoratului pe care îl reprezint. După analiza celor trei pași, pot să mă exprim dacă voi candida și unde. Este adevărat că îmi doresc, pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut în județul Iași. Dacă ar fi să mă raportez la moștenirea lui Simirad, a întârziat evoluția județului cu mulți ani. Ieșenii au simțit în mandatul 2012 – 2016 o evoliție a investițiilor în județul Iași, proiecte care s-au terminat, altele care au început, iar județului îi sunt necesare în continuare foarte multe proiecte de implementat, dacă ar fi să ne gândim numai la cele legate de infrastructură rutieră.
Ce proiecte derulate de CJ Iași le promiteți ieșenilor până la sfârșitul acestui an?
Din calitatea de membru al executivului, sunt un politician atipic. Eu nu am promis și nu am să promit niciodată nimic. Dar toți cei care mă cunosc știu foarte bine că atunci când îmi propun un lucru îl fac. La nivelul județului Iași mai avem, până la sfârșitul anului de finalizat proiecte din sistemul ambulatoriu al unităților medicale, „Cuza Vodă”, Pneumoftiziologie și Neurochirurgie. Aici le-aș defalca, pentru că ambulatoriile de la „Cuza Vodă” și Neuro din punct de vedere al construcției și reabilitării sunt terminate, urmează doar dotările, unde, trebuie să recunosc, avem probleme mari. De nenumărate ori am scos la licitație loturile și nu s-au prezentat companii. Ne sperie pentru că, dacă până la sfârșitul anului nu încheiem contractele pentru dotări, pierdem banii din proiect și suportăm cheltuielile din bugetul propriu anul viitor.
Sunt și alte proiecte ce riscă să nu fie finalizate la termen și pentru care care CJ Iași trebuie să le plătească din fonduri proprii?
Noi sperăm să nu ajungem în situația asta. Eu sunt zilnic în șantiere, la ședințe cu atât constructorul cât și echipa de management a proiectului, dar mai ales cu beneficiarul, în mare parte unitățile medicale. Ar exista un risc enorm pentru CJ să scoată din visterie, și așa mică, sume de bani pentru proiecte pe care și le-a asumat. Unul din exemplele care ne-a creat emoții a fost ambulatoriul de la Pneumo. Compania câștigătoare a construcției a avut probleme de ordin juridic și organizatoric. Între timp, mulțumită Celui de sus, șantierul a fost aprovizionat și putem finaliza la timp această investiție
În condițiile în care statisticile Institutului pentru Politici Publice privind colectarea deșeurilor pentru anul 2014 au plasat Iașul sub celelalte județe ale Moldovei și participarea modestă a județului Iași la concursul Orasul Reciclării, în ce stadiu ne aflăm și ce nu reușim să terminăm anul acesta în programul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor?
La nivelul județului, atât ca valoare cât și implementare, este unul din cele mai mari proiecte, dacă nu poate cel mai mare. Pe parcursul derulării lui am întâmpinat diverse situații și probleme, cum ar fi în procedura de achiziții, pentru că anumite stații de sortare au fost contestate și au stat mai mult de un an la instanțe, motiv pentru care am reușit și prelungirea implementării. Subiectul este delicat, pentru că sunt foarte multe de corelat cu Primăria Iași cât și cu primăriile din județul Iași. Unele unități administrativ teritoriale au avut la nivel de comună implementate anumite programe cu privire la managementul deșeurilor.
Recent ați fost în delegații în Polonia și Ucraina și ați primit vizita mai multor ambasadori de-a lungul acestui an. Cum este văzut Iașul din afară din punct de vedere economic și al potențialului pentru investiții?
Trebuie să recunoaștem că Iașul a devenit o piață interesantă pentru foarte mulți investitori. Factorul atractiv a fost Aeroportul Internațional Iași, o investiție cu care m-am prezentat la unul din workshopurile din Polonia. Un domeniul spre care își îndreaptă atența investitorii este cel legat de materia cenușie furnizată de universitățile ieșene. Domeniul IT rămâne pe locul întâi, unde Iașul a avut o cifră de afaceri de 200 milioane euro anual. În ultima perioadă am văzut o explozie a investițiilor în clădiri de birouri, ca urmare a solicitărilor companiilor de hardware și software, interesate de piața și forța de muncă din Iași. Pe lângă toate astea noi sperăm să atragem și în alte domenii investitori. Ne dorim să dezvoltăm parcul industrial de la Lețcani, iar aici dorim să comasăm investitori de domeniu industrial. La agricultură lucrurile stau puțin diferit pentru că, în județul Iași avem companii autohtone care gestionează suprafețe mari de terenuri. Ei poate ar prelua terenurile micilor agricultori în arendă, dar știm foarte bine că românul are un simț al proprietăți bine dezvoltat, mai ales în situația moștenirilor, de aceea sunt multe suprafețe de teren neexploatate
În acest an s-au derulat investiții însemnate în spitalele ieșene, dar în continuare, nevoia de proiecte este mare. Care este stadiul lucrărilor la Spitalul „Sf. Maria” și ce soluții există pentru personalul medical și pacienții de la „Elena Doamna”?
Valoarea totală a investițiilor la „Sf. Maria” se ridică la 19 milioane de euro, sumă pe care instituția CJ nu o poate suporta de una singură, având în vedere lista de priorități a județului. La ultima întâlnire cu echipa de management a Spitalului „Sf. Maria” am solicitat sprijinul Direcției de Proiecte din CJ, pentru îndreptarea atenției către accesarea programelor operaționale pentru anul acesta ori anul viitor. Eu am certitudinea că Spitalul de copii va intra în reabilitare anul viitor. La „Elena Doamna” s-au alocat fonduri pentru a crea un mediu normal și corect, pentru că altfel nu ar mai primi acreditare și drept urmare, nu ar funcțona. Se va prune problema mutărilor unor secții atunci când vom avea un spital regional. Este doar un proiect, iar noi sperăm să nu rămână doar la această fază.
În ultima sedinta a CJ Iași s-au votat 26 de proiecte pentru aprobarea studiilor de fezabilitate a unor porțiuni de drumuri județene. Când vor incepe lucrarile si de unde vin banii?
Vă asigur că, încă de la începutul lui 2016, printre prioritatățile pe agenda de lucru vor sta și drumurile județene. Suma totală de care CJ ar avea nevoie este de 118 milioane euro. Nu e o sumă mică. Noi sperăm ca, cei 56,7 milioane de euro care se adună în visterie de la Uniunea Europeană ca urmare a eligibilității Aeroportului Internațional Iași. Pentru completarea diferenței, purtăm negocieri cu o instituție bancară să vedem maximum pe care îl putem împrumuta, respectând gradul de îndatorare. Numai că această creditare va fi pentru anumite sectoare de drum, iar documentația va trebui să cuprindă exact numele drumurilor ce urmează să fie reabilitate. Prioritatea acestora fa fi stabilită de o comisie formată din câte un reprezentant din fiecare formațiune politică din CJ, la momentul în care vom avea banii.