Bacăul poate deveni cel mai mare centru logistic din Moldova

Preşedintele Consiliului Judeţean Bacău, Dragoş Benea, vorbeşte despre modul în care Bacăul poate ieşi de sub indicii sărăciei, puşi asupra întregii Moldove

Bacăul poate deveni cel mai mare centru logistic din Moldova. Aceasta este ideea de la care pornesc toate proiectele şi investiţiile realizate de Consiliul Judeţean. „Bacăul trebuie să îşi maximizeze poziţia geografică, exploatând faptul că este în crucea Moldovei. El nu poate deveni capitală culturală (...), oraş turistic sau centru universitar. În schimb, pe viitor, dacă Bacăul va avea centură ocolitoare, aeroport şi autostradă, va fi un centru logistic important în zona Moldovei”, a declarat Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. Acesta a explicat reporterilor cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei” care sunt domeniile la care trebuie să se lucreze pentru ca Bacăul să prospere.

- Care sunt atuurile pe care Bacăul trebuie să se bazeze pentru a se dezvolta?
- Bacăul trebuie să îşi maximizeze poziţia geografică, prin faptul că este în crucea Moldovei. El nu poate deveni capitală culturală, nici ţinutul Bucovinei, ceea ce înseamnă că nu poate deveni un oraş turistic. Singurele componente turistice ale judeţului sunt în zona Slănic Moldova şi Târgu Ocna, iar acolo s-au dezvoltat nişte capacităţi care vor produce plus valoare. Maximizarea se poate manifesta prin concesionarea a cât mai multe terenuri din municipiu, cu regim juridic clar, viabilizate şi pe cât posibil în administrarea consiliilor locale. Aceste consilii trebuie să nu privească procedura cu spaimă. Mai mult, pe viitor, dacă Bacăul va avea centură ocolitoare, aeroport şi autostradă, va fi un centru logistic important în zona Moldovei. Nu avem muzee spectaculoase, nu suntem un centru universitar care să rivalizeze cu Iaşul, suntem un municipiu care s-a înfiinţat acum 600 de ani pentru că pe aici treceau principalele rute comerciale, deci trebuie să ne reîntoarcem la origini.

- Cum este mai indicat să se „lucreze” la dezvoltarea unui oraş, prin strategii sectoriale sau prin programe integrate?
- La nivelul primăriilor de comună, de oraşe şi de municipii s-au făcut strategii de dezvoltare, cu firme de consultanţă şi finanţate pe fonduri europene, însă ele nu întotdeauna îşi vor găsi finalitatea. Eu cred că strategia unei comune, a unui oraş, este un mix de factori între fondurile europene pe care le pot absorbi respectivele comunităţi, o bună gestionare a bugetului local, iar aceste două aspecte trebuie completate cu viziunea primarilor şi a consilierilor, care ar trebui să ducă la un happy-end în ceea ce înseamnă dezvoltare. La municipiu trebuie să se lucreze după o strategie ceva mai bine conturată, acesta fiind rezultatul unei largi consultări, fiindcă acolo vorbim de alte fonduri şi de alte perspective de dezvoltare.

- Care sunt efectele unei posibile regionalizări pentru Bacău?
- Nu privim cu spaimă regionalizarea şi descentralizarea. Judeţul Bacău are rolul său bine definit în interiorul regiunii Nord-Est. Nu cred că este important cine are capitală, important este să găsim proiectele care să ne unească şi împreună cu autostrada Bacău-Braşov să scoatem Moldova dintr-un soi de izolare şi din indicatorii statistici care sunt cei mai sărăcăcioşi. Situaţia în care noi, astăzi, nu ne unim cu vestul ţării şi al Europei se datorează faptului că nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii Orientali. Când autostrada Bacău-Braşov se va realiza, aceasta se va înţepa în Braşov-Sibiu, iar Moldova va avea deschidere spre Vest, prin judeţul Bacău.

- Pentru autostrada Iaşi-Tg Mureş s-a făcut lobby politic de peste 10 ani. Pentru autostrada Bacău - Braşov mai puţin de an. Cu toate acestea, al doilea proiect este într-un stadiu avansat de implementare, în timp ce primul a rămas la nivel de intenţie. Unde credeţi că au greşit politicienii ieşeni în susţinerea proiectului autostrăzii Iaşi-Tg Mureş?
- Pentru Bacău a fost un lobby discret, iar decizia finală a ţinut cont de valoarea în sine a proiectului. Este normal ca cei de la Comisia Europeană să nu finanţeze ceva ce este de patru ori mai scump. Autostrada de la Iaşi a fost un proiect mort din start, pentru că toate cheltuielile de străpungere a cheilor Bicazului aruncau mult în sus costul proiectului. Mai mult, trebuie să ne întrebăm unde se prindea acea autostradă? În cazul autostrăzilor, geografia dictează, iar pe acesta nu o putem modifica. Pasul Oituz nu presupune aceleaşi cheltuieli ca pentru Cheile Bicazului şi acesta este un avantaj.

- Care sunt domeniile prioritare care au nevoie de un plan de finanţare în perioada 2014 – 2020?
- În primul rând infrastructura rutieră, infrastructura de mediu şi infrastructura de transport. Nu sunt adeptul sumelor alocate la Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pentru calificarea forţei de muncă, pentru că sunt sume foarte mari şi nu întotdeauna au finalitatea scontată.

- Guvernul a finalizat negocierile cu Uniunea Europeană pentru perioada de finanţare 2014 – 2020 mai târziu, pierzându-se timp preţios. Pentru perioada 2007 - 2013, abia de la sfârşitul anului 2008 au început să fie semnate contracte, iar, un an mai târziu, au început şi plăţile. De ce nu au învăţat autorităţile din greşelile trecutului?
- Guvernul actual a semnat mai repede decât precedentul Guvern, iar faptul că vom avea comisar european pe politica regională nu e lipsit de importanţă. Mai mult, eu sunt convins că în perioada de finanţare 2014-2020 gradul de absorbţie al fondurilor europene va fi net superior faţă de perioada 2007-2013. Cred că vom avea autorităţi mai bine pregătite, cred că vom avea ministere şi autorităţi de management mai altruiste şi nu în ultimul rând cred că vom avea o legislaţie a achiziţiilor publice ceva mai clară şi mai descurajantă pentru contestatarii de profesie. Este necesară o regândire a legislaţiei achiziţiilor publice, în slujba atragerii cât mai rapide a fondurilor europene.

„Rămâne de văzut dacă proiectele depuse în 2012 de USL, care depindeau de PSD şi PNL, nu vor fi blocate de ruperea USL„

- Cum a evoluat relaţia PSD - PNL în judeţul Bacău după ruperea uniunii social-liberale?
- A evoluat bine, nu am avut probleme cu majoritatea. Rămâne de văzut dacă proiectele depuse în 2012 de USL, care depindeau de PSD şi PNL, nu vor fi blocate de ruperea USL. Aici fac referire la de Secţia de Radioterapie şi centura Bacăului.

- În situaţia în care Victor Ponta ajunge preşedintele ţării, dacă ar fi să alegeţi între Liviu Dragnea şi Dan Şova succesorul în fruntea partidului, pe cine aţi prefera?
- Liviu Dragnea, prin natura funcţiilor pe care le-a avut pe linie asociativă, în perioada 2004-2012, a ţinut aproape de aleşii locali. În calitate de ministru al dezvoltării, continuă acest lucru, având o relaţie extrem de apropiată cu aleşii locali. Mai mult, este un om care se ţine de cuvânt, iar relaţia cu Ministerul Dezvoltării, pentru multe din judeţele României, funcţionează foarte bine, ceea ce poate duce la crearea unui curent favorabil pentru preşedinţia partidului. Dan Şova este un bun comunicator al partidului, dar nu a avut încă pârghiile şi conjunctura prin care să intre în contact cu realităţile din jur.

- Ajunge Klaus Iohannis în turul doi?
- Luând în calcul că în ultima perioadă a scos câteva perle memorabile, cu politrucul, cu casele, nu aş pune mâna în foc. Sunt convins că în ultima lună acesta în loc să urce, a coborât în ochii electoratului. Cu toate acestea, maşinăria PDL-PNL îl va ajuta să atingă pragul de 20 %.

- Este benefică pentru viaţa politică din România înfiinţarea formaţiunii de dreapta ACL PDL-PNL?
- Este o alianţă care s-a născut din dorinţa ca cei doi lideri să-şi mascheze eşecurile de la europarlamentare, pentru că ambele rezultate au fost nişte eşecuri.

- PSD Bacău a înregistrat la europarlamentare cel mai mare scor din judeţele Regiunii de Nord-Est (de 46%), în condiţiile în care a avut şi cea mai mare prezenţă la vot din Moldova. Cum aţi reuşit acest lucru?
- A fost vorba de organizare. Eu unul când analizez rezultatele Organizaţiei Judeţene PSD Bacău întotdeauna mă raportez la diferenţa dintre rezultatul pe judeţ şi media naţională. Aceasta este din punctul meu de vedere cea mai corectă comparaţie. La europarlamentare am depăşit cu opt puncte media naţională...
A consemnat Anca BURNICHE