Filip Florian1

Dimensiune font:

Filip Florian: „A fi foarte rău, foarte critic cu tine, e un lucru bun în scris”

| 09-10-2017 06:00

Unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori români, Filip Florian s-a născut pe 16 mai 1968, la Bucureşti. Timp de nouă ani a fost jurnalist, alegând gazetăria politică, până în anul 1999, când a renunţat definitiv la presă. S-a dedicat visului pe care îl atârnase în cui pentru zece ani, după cum el însuşi spune. În 2005 şi-a făcut debutul literar pe plan naţional şi internaţional cu romanul „Degete mici”, pentru care a fost recompensat cu Premiul pentru debut al României literare, Premiul de excelenţă pentru debut în literatură al Uniunii Naţionale a Patronatului Român şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut în proză. Un an mai târziu, a publicat, alături de fratele său, jurnalistul Matei Florian, romanul „Băiuţeii”, în patru ediţii. Cel de-al treilea roman semnat de Filip Florian este „Zilele regelui” (2008), care a fost distins cu Premiul „Manuscriptum” acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan. În plus, Filip Florian se numără printre cei şapte finalişti ai cunoscutului Premiul Literar al Europei Centrale „Angelus”, ediţia 2017, al cărui rezultat va fi anunţat pe 21 octombrie. Cărţile lui Filip Florian sunt traduse şi publicate în 15 ţări.  

- Sunteţi cunoscut publicului ca jurnalist şi scriitor. V-aţi remarcat în primul rând din prisma perioadei în care aţi fost implicat în mass-media. Cum aţi ajuns să „schimbaţi macazul” şi să vă îndreptaţi spre sfera creaţiei?
- Încă de la început, trebuie să punem lucrurile în contextul de atunci. Practic, eram un puşti la Revoluţie, aveam 21 de ani, eram student, scriam nişte proze scurte, vai de capul lor. N-am păstrat niciuna dintre ele.
- Nici măcar una, ascunsă sau pierdută prin casă?
- Chiar dacă le am, nu le-aş arăta niciodată! Asta contează mai puţin, mai mult contează că visul meu era, clar, legat de literatură. Participând foarte intens, nu doar la cele câteva zile ale Revoluţie, cât mă refer la tot anul ‘90, când, după mine, în România erau de făcut zeci şi zeci de schimbări, care se împotmoliseră din faşă cu acea guvernare, cu acel preşedinte. Mi s-a părut că nu e vremea pentru literatură, ci mai degrabă jurnalismul era atunci ceea ce trebuia să fac. Pe lângă ce mergeam eu la demonstraţii, mitinguri, era forma de implicare absolută, încercarea de a lupta pentru un bine comun, al nostru, al tuturor. Am luptat cu o mare plăcere, cel puţin primii doi ani, la revista „Cuvântul”, unde era o echipă de foarte tineri scriitori, transformaţi peste noapte în jurnalişti. Această echipă şi acele experienţe au fost după mine poate una dintre cele mai frumoase perioade din viaţa mea. Era un fel de frăţie. Te duceai la slujbă cu o bucurie fără margini, nu cum se duce omul de obicei la serviciu, acum. Ulterior, am ajuns la biroul din Bucureşti al Radio Europa Liberă, apoi, am fost corespondentul Deutsche Welle, dar, recunosc că, încet-încet, bucuria a început să se stingă, pentru că vedeam ce se întâmplă şi că practic toată implicarea mea, a noastră, era în zadar.
- Simţeaţi că nu puteţi schimba nimic?
- Da, aşa este. De fapt nu schimbai mare lucru, cred că schimbai maximum 3% - 5 % din ce ţi-ai fi dorit şi am căpătat exact cum spuneţi, un sentiment de inutilitate, de muncă în gol şi de oboseală. Se strânseseră totuşi 9 ani de asemenea fel de jurnalism, iar efectul nu era nici pe departe cel visat. Pe de altă parte, visul meu, cel literar, era pus în cui cu totul. Eu ştiam de el, fireşte, mă tot amăgeam că voi scrie în weekend, că voi scrie în vacanţă, ceea ce iarăşi nu făceam sau când făceam nu ieşea ce trebuie, pentru că era jurnalismul îţi introduce un anumit fel de limbaj în minte. Acest limbaj este acelaşi cu al literaturii, dar numai până la un punct. La un moment dat, am zis: „Ori/ori”. Ori îmi ucid visul şi renunţ la el definitiv şi continui pe drumul acesta, al jurnalismului, ori renunţ la calea aceasta şi merg cu visul meu până în pânzele albe, oricât de rău ar putea ieşi. Ceea ce am şi făcut. Am ales să îmi urmez visul. Am renunţat la presă prin ’98 – ’99, dar deja de prin ’95 – ’96 mă gândeam să fac asta. Poate nu chiar zi de zi, dar gândul devenea din ce în ce mai intens. Practic, a crescut în mine dorinţa aceasta, până când n-am mai putut să rezist, simţeam că nu mai pot să merg mai departe.
- Credeţi că dacă aţi fi ales un alt domeniu al gazetăriei, în detrimentul celei politice, aţi fi putut să vă dedicaţi într-o altă măsură visului dumneavoastră – acela de a scrie, de a fi scriitor?
- Se poate, se poate. De exemplu, fratele meu care face un soi de reportaj literar, după părerea mea, de înaltă calitate şi valoare, nu e atins de aceeaşi problemă. Una este să faci politică şi alta este ceea ce face fratele meu. (Matei Florian, alături de care Filip Florian a scris ce-a de-a doua carte, „Băiuţeii”, publicată în anul 2006 – n.r.).

- Ştiu că străbunicul dumneavoastră este Ioan Slavici, de unde probabil aţi şi moştenit pasiunea pentru condei. Cred că orice scriitor îşi doreşte într-o anumită măsură să ajungă la sufletul cititorilor. Se întâmplă asta şi în cazul dumneavoastră?

- Cu mâna pe suflet spun că nu mi-a dat niciodată prin cap să ajung la sufletul cuiva. Eu, stând cu acel vis literar zece ani suspendat cu totul, voiam să ajung, în primul rând, la sufletul meu. Recunosc, a fost o chestie foarte egoistă. Adică, pentru mine, miza acelei prime cărţi era să îmi placă mie. Am încercat pe cât posibil o dedublare. Cu alte cuvinte, unul era cel care a scris şi, după o perioadă de pauză, un altul era cel care citea şi îşi lăsa gusturile absolut libere, ca şi cum ar citi cartea unui străin, putând astfel să îşi formeze o părere corectă, lipsită de subiectivism. În momentul în care am ştiut că acea carte îmi place, ca şi cum nu ar fi a mea, ca şi cum ar fi scrisă de oricine altcineva, atunci am ştiut că am terminat primul roman aşa cum trebuie. Singura mea obsesie a fost să mă mulţumească pe mine. Cred că pentru scriitori e foarte important aşa ceva. Dacă te gândeşti la cititori, trebuie să înţelegi că fiecare e altfel, fiecăruia îi plac alte lucruri. Bunăoară, îl poţi mulţumi pe unul, dar exact cu ce l-ai mulţumit pe el să fie nemulţumirea altuia şi aşa mai departe. E o capcană uriaşă să încerci să mulţumeşti pe alţii. Pe când, dacă ai tipul acesta de autism, să-l numim, şi mergi strict pe criteriile tale, există satisfacerea pentru ceea ce ai făcut, chiar cu riscul de a nu-i mulţumi pe unii dintre cititori.
- Având format „ochiul de jurnalist”, consideraţi că aţi fost mai critic atunci când a fost vorba despre propriile lucrări?
- Poate... Da! Sunt şi acum foarte critic, lucrez foarte mult şi tai enorm când scriu. Când am cea mai mică problemă, adesea nici nu ştiu care este, dar simt că într-un paragraf ceva nu e în regulă, mă opresc şi până nu rezolv, nu pot să merg mai departe. Cred că a fi foarte rău, foarte critic cu tine, e un lucru bun în scris. Dacă ai cădea în narcisism, să te autoîndrăgosteşti de fraze pentru simplul motiv că sunt ale tale, atunci s-ar putea să ai mari rateuri.
- Apropo de acel autism în scris despre care vorbeaţi, scriitura dumneavoastră e clar că a atins sufletul multor cititori. Dovadă sunt premiile pe care le-aţi primit şi lecturile publice pe care le susţineţi. Legat de premii, aţi fost nominalizat recent printre cei şapte finalişti ai prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, cu romanul „Zilele regelui”. Puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre această nominalizare?
- M-am bucurat, bineînţeles, de ce să ascund asta? E o bucurie. Altfel, nu aş putea să spun altceva. Nu am nici mari speranţe, nici mari aşteptări. În general, sunt un om care nu se aprinde uşor. Până nu se întâmplă ceva cu adevărat, reuşesc să stau în banca mea, cuminte. Nu are rost să am cine ştie ce reacţii.
- Doar pentru că sunteţi pe lista scurtă cred că poate fi considerat un premiu...
- Este adevărat. Sigur că m-a bucurat foarte mult, pentru că sunt pe lista aceea multe ale cărţi bune.
- Am văzut mulţi tineri, elevi, studenţi, care se simt atraşi de lumea scrisului. Ce sfaturi le-aţi da?
- Asta mi se pare un lucru foarte bun, să îşi dorească să scrie. Singura mea uriaşă rugăminte este să iasă din starea aceea specifică – o oarece timiditate, prin care, din păcate, toţi tinerii trec. Şi eu am trecut prin asta. Este o vârstă când eşti nesigur şi crezi că poţi învăţa de undeva soluţii miraculoase, de a-ţi ieşi mai bine, de a reuşi mai repede, mai uşor. Lucrurile acestea nu se învaţă. După mine, marele secret al scrisului este să-ţi vezi cu ochelari de cal de gusturile tale şi de felul tău de a fi, pentru că atunci eşti tu însuţi, implicit forţa ta creşte foarte mult. Te simţi bine în pielea ta, în hainele tale, şi asta se vede în ceea ce faci, în general, şi în ceea ce scrii, în particular. E foarte greu să fii în pielea altcuiva, să încerci să faci altceva decât îţi place.
- Vă referiţi aici la ceea ce spuneaţi mai devreme - dorinţa de a-i mulţumi pe ceilalţi - versus dorinţa de a te mulţumi pe tine însuţi...
- Da! Rugămintea mea pentru cei care scriu tocmai asta este, să creadă în ei şi s-o facă fără să îi intereseze nu ştiu ce reţetă de rapidă de recunoaştere sau de a fi pe plăcut cititorilor. Recunoaşterea vine la vremea ei. Cel mai important lucru ar trebui să fie plăcerea nemaipomenită a scrisului. Trebuie să fii tu singur cu laptopul tău sau cu hârtia ta în faţă şi atât, fără grijile legate de ceea ce vor crede cei care vor citi.
- În final, ce face Filip Florian când nu scrie? Cum v-aţi descrie în câteva cuvinte?
- Sunt un om ca absolut toţi oamenii. Fără nici cea mai mică diferenţă. Nu fac nimic deosebit. Am şi eu familia mea, problemele mele. Eu îmi văd doar de obsesia mea, de plăcerea mea, asta e tot. Nu consider că fac ceva deosebit. Poate să pară deosebit pentru cineva care să zicem nu scrie, dar pe de altă parte, cineva care nu scrie, face ceva foarte deosebit în domeniul său de activitate, de interes. De exemplu, un medic excepţional face lucruri fabuloase, poate mult mai importante decât scrisul. Nimeni nu are o scală să poată măsura ce e mai important, deosebit sau minunat. Din punctul meu de vedere, eu încerc să fiu cât mai normal şi cât mai om, dacă pot spune aşa. Nu vreau să fac nimic deosebit. Nu cred că a scrie îţi aduce dreptul sau privilegiul de a avea un altfel de viaţă.
A consemnat Andreea IGNEA 

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

Primăria municipiului Iaşi, cu sediul în bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 11, organizează licitaţii publice pentru: 1. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 33/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 134mp, situat în Iaşi, strada Mioriţei între nr. 2 şi 4, aparţinând domeniului privat al municipiului Iaşi. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00; 2. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 34/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 1062,18mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 67A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/52, având nr. cadastral 157758, înscris în cartea funciară nr. 157758, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 67. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00; 3. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 35/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă 149mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 71A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/51, având nr. cadastral 157789, înscris în cartea funciară nr. 157789. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00. 4. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 36/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 285mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 59A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/50, având nr. cadastral 157740, înscris în cartea funciară nr. 157740. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00. Licitaţiile vor avea loc la primăria municipiului Iaşi din bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 11.
PUBLICAŢIE DE VÂNZARE LD EXPERT GRUP IPURL, lichidatorul judiciar al debitoarei SC Hermes Top SRL - societate ȋn faliment, dosar nr. 272/99/2013 (10/2013) pe rolul Tribunalului Iaşi, în temeiul dispoziţiilor Legii 85/2006, vinde la licitaţie publică cu strigare bunuri mobile, reprezentând mobilier . Preţurile nu conţin TVA. Bunurile se vȃnd ȋn bloc sau individual. Licitaţiile vor avea loc ȋn data de 27.04.2018, 08.05.2018, 15.05.2018, orele 11.00, la biroul lichidatorului judiciar din Iaşi, str. Cronicar Mustea, nr. 17, parter, ap. 12, jud. Iaşi, putând participa orice persoană fizică sau juridică care va depune o ofertă ce va conţine: - cerere de participare la licitaţie; - dovada achitării taxei de participare de 5% din preţul de pornire a licitaţiei cu TVA inclus; - dovada achitării cauţiunii de 50% din preţul de pornire a licitaţiei fără TVA; - actele de identificare a persoanei juridice/fizice, împuternicire pentru persoana care reprezintă societatea cu menţiunea că are mandat de a licita indiferent de sumă, ştampila. Taxele se vor achita în contul de lichidare nr. RO09RNCB0175033587030030 – BCR Iaşi deschis pe numele debitoarei SC Hermes Top SRL la BCR Iaşi. Ofertele se vor depune la biroul lichidatorului judiciar din Iaşi, cel tȃrziu cu o zi ȋnainte de ziua licitaţiei, orele 12.00. Ofertanţii care se înscriu la licitaţie, dar nu participă, pierd toate sumele avansate în vederea participării la licitaţie. Neplata preţului la termenul stabilit, 5 zile calendaristice de la data licitaţiei, duce la pierderea sumelor avansate pentru achiziţionarea bunurilor, care vor fi scoase din nou la vânzare în sarcina cumpărătorului. Oricine pretinde vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare se va adresa lichidatorului judiciar cel tȃnziu cu două zile ȋnainte de fiecare şedinţa de licitaţie. Informaţii suplimentare la biroul lichidatorului judiciar - telefon: 0232/235508.
PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Subscrisa EUROBUSINESS LRJ S.P.R.L., cu sediul în Mun. Iaşi, Str. Zorilor, nr. 11, Jud. Iaşi, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei TRIAX COMPANY S.R.L., desemnat de Tribunalul Iaşi – Secția a-II-a Civilă-Faliment în dosarul nr. 4743/99/2009 (format vechi 340/2009), prin Încheierea nr. 53/20.02.2013, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, coroborat cu prevederile Codului de Procedură Civilă, în măsura compatibilităţii, organizează licitaţie publică cu strigare, competitivă, în data de 30.04.2018, ora 14:00, pentru valorificarea următorului activ imobil: DENUMIRE ACTIV – PREȚ DE PORNIRE a LICITAȚIEI (EUR, fără TVA) Teren intravilan în suprafaţă de 3.154, 00 mp, situat în sat Dancu, Com. Holboca, Jud. Iaşi, categoria de folosință fâneață, nr. cad. 13277, înscris în CF nr. 60203/UAT Holboca – 2.100, 00 În cazul în care la licitația din 30.04.2018, nu se va reuşi valorificarea activului, aparţinând debitoarei, se vor organiza noi licitaţii, în aceleaşi condiţii, în data de 07.05.2018, respectiv 14.05.2018, ora 14:00, la sediul lichidatorului judiciar. Persoanele care pretind vreun drept asupra activului ce urmează a fi scos la vânzare, au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 29.04.2018, 06.05.2018, respectiv 13.05.2018, la sediul lichidatorului judiciar. În conformitate cu prevederile art. 53, din Legea nr. 85/2006, bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori măsuri asiguratorii. Modalitatea de valorificare a activului este licitaţie publică cu strigare, competitivă, conform regulamentului de valorificare aprobat de Adunarea Creditorilor din data de 29.03.2018. Pasul de licitaţie stabilit este de 5% din preţul de pornire al licitaţiei, conform hotărârii Adunării Creditorilor din data de 29.03.2018. Înscrierea la licitaţie se face cel târziu cu o zi înainte de data fixată pentru începerea licitaţiei prin depunerea tuturor documentelor prevăzute în Regulamentul de organizare al licitaţiei. Garanţia de participare la licitaţie este în valoare de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, sumă ce va fi depusă în contul de lichidare al debitoarei, nr.: RO45RZBR0000060015515121, deschis la Raiffeisen Bank, suc. Iași. În cazul câştigării licitaţiei garanţia se constituie avans, iar în caz contrar se va restitui licitantului. Dovada consemnării va fi ataşată ofertei de cumpărare, până la termenul stabilit pentru vânzarea la licitaţie publică. Detaliile privind documentaţia necesară, în vederea participării la licitaţia publică şi modul de organizare a licitaţiei, precum şi descrierea bunului imobil supus procedurii de valorificare sunt expuse în Caietul de Sarcini care include Regulamentul de vânzare şi de organizare a licitaţiei şi care poate fi achiziţionat de la sediul lichidatorului judiciar.Potenţialii ofertanţi au obligaţia achiziţionării caietului de sarcini, aceasta fiind condiţie obligatorie privind participarea la licitaţie. Preţul caietului de sarcini este de 250,00 lei, fără TVA, plătibili în contul lichidatorului judiciar, nr.: RO93 BUCU1031215949892RON, deschis la Alpha Bank Iaşi sau în numerar la sediul lichidatorului judiciar. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar, pe www.lrj.ro, la tel./fax: 0232/220777, 0733683702, mail: vanzari@lrj.ro.
 „Centenarul? Ceremonii obosite, de un primitivism cultural...”
02/04/2018 11:07

  - Prezentă, săptămana trecută, in cadrul sesiunii solemne aParlamentului, care aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, principesa Margareta a afirmat că, pentru ea, reprezin ...

„Departamentului Centenar i-a lipsit stabilitatea”
31/03/2018 06:18

  Doctor in istorie cu o teză ce priveşte politica internaţională din Balcani la inceput de secol XX, cadru universitar asociat al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău şi lector ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

„Dacă se doreşte performanţă, trebuie să ni se creeze anumite condiţii”
24/03/2018 04:45

    Elisabeta Lipă, cea mai bună canotoare a secolului XX, aşa cum a fost declarată de Federaţia Internaţională de Canotaj in anul 2000, a realizat pentru cititorii cotidianului „Evenim ...

„În spatele unui personaj, poţi să oferi din tine unele trăiri de care ştii doar tu”
17/03/2018 05:33

  Nu ştiu cum o fi să canţi in duet pe scenă cu soprana Diana Bucur, ştiu doar cat de frumos umple sala de concerte şi cat de savuros poate fi un dialog cu ea. Ieşeanca pasionată de muzică nu est ...

  „Lucrurile au devenit simple când m-am jucat eu mai mult”
14/03/2018 05:05

    Iulia Cruţ este unul dintre cei mai tonici psihologie pe care ii cunosc. Imediat ce ţi-a aruncat o privire veselă ştii că toate ofurile cu care ai venit in cabinetul ei dispar ca prin minun ...

Comunicarea reprezintă fundamentul educaţiei
10/03/2018 06:12

    Cum altfel decat pe acorduri muzicale s-ar fi putut realiza un interviu cu Petran Paveliuc, fondatorul Petran Music School, un proiect care a făcut fericiţi zeci de copii şi de tineri şi a l ...

„Noi am pierdut mitologia dacică. Mai mult o ghicim, o reconstituim...”
24/02/2018 04:45

      Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la romani. Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un pe ...

 Cercetăşia este „distracţie cu un scop”
17/02/2018 04:30

Cine nu şi-a dorit, cand era la varsta copilăriei, să facă parte dintr-un grup de exploratori, să pornească in aventuri in care să afle lucruri noi, să-şi facă prieteni, să facă legăminte de frăţ ...

 „Prestigiul Iaşului şi al Moldovei a fost făcut ţăndări de politicienii corupţi”
15/02/2018 05:00

- Domnule Ranja, de ce credeţi că Iaşul nu-şi poate impune punctual de vedere in politica naţională, aşa cum a reuşit Clujul, Sibiul, Braşovul, Constanţa sau multe alte oraşe mai mici? - Electoral, ...