Gheorghe Mărmureanu: „Marile cutremure nu pot fi prevăzute”

Asta este opinia unuia dintre cei mai cunoscuţi seismologi * el a oferit şi câteva sfaturi legate de construcţia clădirilor, scopul fiind rezistenţa la cutremure * totul ţine de specificul solului, iar cei care ridică imobile ar trebui să cunoască foarte bine acest aspect * total neindicate sunt structurile din oţel

Originar din comuna băcăuană Onceşti, Bacău, fostul director al Institutului de Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, este şi cetăţean de onoare al judeţului, titlu care i-a fost conferit în primăvară. Revenit de curând pe meleagurile natale, am discutat cu el despre frământările pământului, despre starea clădirilor, despre cum ar trebui construită o clădire şi despre provocările din cariera sa. Ne-a vorbit cu mult drag la mai toate curiozităţile şi a recunoscut că, deocamdată, nu poate răspunde la o singură întrebare, cea legată de prevenirea cutremurelor mari.
- Înainte de a vorbi despre seisme ar trebui, poate să ducem în discuţie siguranţa caselor. Care sunt cele mai sigure? Din ce materiale ar trebui să le construim noi, românii?
- Este greu să spui dacă este bine să fie casa de lemn, dacă este din oţel, dacă este din beton sau din paiantă. Cele din paiantă sunt foarte bune fiindcă dacă e să cadă pe tine nu mori. Sunt şi inginer constructor şi pot să vă spun că avem foarte multe discuţii în acest sens şi între noi, colegii. Eu vreau să vă spun că am făcut clădirea centralei de la Cernavodă. Are 84 de tone de uraniu, sunt două reactoare, iar o bombă atomică de tip “Hiroshima” are 23,4 kilograme, nu tone, de uraniu. Vă mai spun că, ferească Dumnezeu de o nenorocire, nu doar România sare în aer, ci şi Ucraina. Revenind, să nu văd pe nimeni din România că-şi face casă pe schelet din oţel! De ce?! Pentru că este foarte flexibil. În Bucureşti, de exemplu, ar fi dezastru, pentru că localitatea are zone cu straturi sedimentate între 400 de metri şi 1,5 kilometri, deci prag de moarte. Palatul Telefoanelor a fost făcut praf în 1977 şi a costat foarte mult refacerea lui pentru că săriseră toţi pereţii. În Focşani, de exemplu, ar trebui construite clădiri înalte şi vă spun şi de ce. În 1940 au căzut toate casele mici, s-au dărâmat în 20 de secunde. În 1977 nu s-a întâmplat nimic deosebit. În 1986, când a fost din nou un cutremur adânc, s-a distrus teatrul din localitate. În Focşani trebuie proiectate clădiri de tip “trestii”, foarte flexibile, iar în Bucureşti clădiri tip “stejar”. Sfaturile diferă de la localitate, la localitate.
- Cum ar trebui construite imobilele în Bacău?
- Ar trebui făcute pe şapte sau opt nivele, dar e important să calculăm corect forţele, există normative în acest. Noi putem fi consultaţi de către oricine este interesat, dar nu avem competenţe efectiv pe acest domeniu. De exemplu, eu fac parte din comisia care a aprobat ultimul standard în construcţii, aici suntem parte juridică, dar în rest obiectul nostru de activitate este cel de cercetare.

Citeşte şi: Artist internaţional la 9 ani

- Ce atribuţii are arhitectul? Cine răspunde în cazul în care clădirea nu este structurată corect?
- Arhitectul se „joacă”, el este responsabil cu viziunea, dar cel care face corect desenul şi structura este structuralistul. În Bacău trebuie să fiţi foarte atenţi când calculaţi, când testaţi doar 6-7 secunde o clădire, când faceţi structura. Acum ştim foarte multe, avem aceste date, dar există un alt mare necaz pentru proiectanţi. Au fost aduse proiecte din Occident şi au venit şi cu programe de calcul pentru cutremure de suprafaţă, deci cu frecvenţe mari, cu grade extrem de mici. Şi sunt aplicate la clădiri din România. Ştiţi care este răspunsul acestor structuri? La un cutremur se comportă ca un balon în care bagi o seringă, pentru că răspunsul este funcţie de structură.
- Ce ar trebui făcut?
- Eu am propus să se constituie, măcar la nivel judeţean, nişte echipe de specialişti care să analizeze complet situaţia clădirilor, construcţiilor. I-a cam deranjat pe colegii mei constructori, cu toate că şi eu sunt constructor, dar în momentul de faţă noi ştim cum se comportă, din punctul de vedere al fizicii, clădirile. Mai departe poţi face ce vrei, dar important este să ştii care este structura rezistentă. De exemplu, nu ai voie să faci o structură asimetrică şi să-ţi apară torsiuni. Sau dacă, spre exemplu, cutremurul vine dintr-o parte, nu o structurezi oricum, ci ţinând cont de acest aspect.
- Constructorii vă solicită avizul în acest sens?
- Ei nu au obligaţia de a ne cere avizul, noi îi putem consulta. Este şi cazul proiectului Cernavodă, unde am reuşit să salvăm milioane de euro.
- Care sunt riscurile în cazul în care constructorul nu face structura conform zonei în care este construită clădirea?
- La un cutremur de peste 6,72 grade este pur şi simplu aruncată. Clădirea intră în rezonanţă cu seismul. Nu se moare de la acceleraţie, se moare de la intensitate, respectiv de la cum se simte cutremurul.
- Cum se simte un seism în zona Vrancea?
- În Vrancea cutremurul durează chiar 14 minute, dar partea principală este între 80 -90 de secunde. Este o parabolă, şi atunci, tot timpul se adună din spate forţe. Este ca şi cum ai face o injecţie în 3 minute.
- Pot fi prevăzute cutremurele?
- Niciodată nu ne putem lua responsabilitatea şi să spunem că va fi cutremurul mâine sau poimâine. Nu ştim. Este necesar să spunem oamenilor adevărul: marile cutremure nu pot fi prevăzute. Nu se poate, pentru că pământul este construit din 14 mari blocuri tectonice şi se formează un alt continent numit Madagascar. Deja au apărut foarte multe cutremure între falia Marea Roşie şi Congo, trece până jos, apoi se uneşte cu Madagascar. Vă daţi seama că se strică un echilibru al sistemului în lume?! Dar nu va fi, pentru că partea de jos a Africii încă nu se deplasează.

Citeşte şi: Portretul infractorului de la polul sărăciei

Sonia PAVELESCU

Cercetător ştiinţific şi specialist în fizică, Gheorghe Mărmureanu a publicat peste 130 de lucrări, a susţinut peste 80 de comunicări la conferinţe internaţionale şi a semnat cinci volume de specialitate, publicate în ţară şi peste hotare. Este membru al Societăţii Române de Fizică şi al American Society of Civil Engineers-Mechanical Division, ca o recunoaştere a cercetărilor pe care le-a efectuat în domeniul comportării postcritice neliniare a sistemelor.

 România a fost zguduită în ultimii 200 de ani de multe cutremure de magnitudine mai mare sau mai mică. Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale.

Cauzele acestor mişcări ale scoarţei terestre din România sunt de ce mai multe ori naturale, însă specialiştii nu exclud nici intervenţia omului.
Studiile efectuate pe teritoriul ţării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt de origine tectonică, fiind generate prin eliberarea energiei potenţiale acumulate în anumite structuri geologice din scoarţa terestră. Foarte puţine seisme au avut alte cauze, precum alunecări de teren, explozii sau exploatări miniere.
În România, cele mai puternice cutremure se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, respectiv în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică.

Bucureştiul rămâne una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic. Explicaţia este legată de poziţionarea pe unda de şoc, dar şi din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi, de altfel, fiind şi cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.