1interviu izidor ruckel
1copil orfan
1izidor ruckel morgan freeman1
1izidor ruckel morgan freeman2

Dimensiune font:

Povestea orfanului salvat din infern, într-un documentar de Morgan Freeman FOTO

| 26-10-2017 16:40

Izidor Ruckel este unul dintre supravieţuitorii Căminului-spital pentru copiii cu nevoie speciale de la Sighetu Marmaţiei * povestea lui a fost spusă şi într-un documentar realizat de Morgan Freeman şi difuzat de National Geographic * tânărul a vorbit pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei“ despre trauma anilor din orfelinat şi şansa adoptării în SUA

Cu câteva luni în urmă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a înaintat Parchetului General o plângere penală care vizează moartea a 771 de copii în timpul regimului comunist. Ei şi-au pierdut viaţa în trei cămine-spital din Cighid (Bihor), Păstrăveni (Neamţ) şi Sighetu Marmaţiei (Maramureş). Mulţi aveau handicapuri severe, au fost consideraţi irecuperabili medical, orfani sau abandonaţi de părinţi. Pentru unii dintre ei, viaţa de coşmar în care au trăit s-a schimbat imediat după 1990, când au fost adoptaţi de familii din străinătate ori din ţară. Unul dintre supravieţuitori şi printre primii copii adoptaţi de către o familie de peste hotare imediat după Revoluţie este Izidor Ruckel. Povestea lui l-a impresionat inclusiv pe Morgan Freeman, care a realizat un interviu cu el, difuzat pe 25 octombrie de către National Geographic. „The Story of Us with Morgan Freeman“ (Povestea noastră) va ajunge şi în România, premiera urmând a avea loc în ianuarie 2018, la Bucureşti. Am stat şi noi de vorbă cu Izidor Ruckel, de la care am aflat cum îţi poţi recăpăta forţa şi încrederea prin iubirea de Sine şi de oameni.

-Ştiu că amintirile dor uneori, că trecutul ne răscoleşte, dar nu putem şterge unele bucăţi din viaţa noastră. Cum a fost în orfelinatul de la Sighetu Marmaţiei?

-În timpul comunismului, vieţile copiilor din orfelinate erau diferite de cele ale copiilor care au ajuns în grija statului după 1990. Copiii erau sedaţi, bătuţi, legaţi, puşi în cămăşi de forţă şi mulţi au plătit cu viaţa ori cu sănătatea. Nu spun că acest lucru era doar din cauza angajaţilor, ci şi a superiorilor, care nu făceau decât să-i inspecteze şi cam atât. Nu-i interesa mai mult. Când comunismul a căzut, unele lucruri s-au schimbat şi pentru noi. La orfelinatul unde am crescut, care se numea Căminul-spital pentru copiii cu deficienţe, s-a schimbat directorul, iar cel nou era altfel. A angajat oameni tineri, care se purtau mai blând şi care au început să ne dea speranţe. Directorul a început să aducă profesori noi şi să se ocupe de educaţia copiilor. Ieşeam la plimbare, era mai bine. Bătăile au continuat, însă viaţa noastră nu se compara cu cea dinainte. În perioada anilor 1980-1990, personalul de îngrijire nu avea pregătirea necesară ca să lucreze cu persoanele cu nevoi speciale. Cei care au venit în 1990 erau foarte tineri, abia ieşiseră de pe băncile şcolilor. Pentru unii nu era decât un loc de muncă, alţii mai puneau şi suflet, însă toţi au fost şocaţi să vadă condiţiile în care trăiam. Unii au fost eroi, dorindu-şi să ne ajute, să ne schimbe vieţile, alţii erau cruzi de-a dreptul. într-o carte autobiografică, intitulată „Abandonat pe viaţă”, am scris despre şapte angajaţi cărora le-am dat numele de “cei 7 îngeri”. Ei ne-au ajutat, ne-au salvat şi, mai presus de toate, ne-au dat speranţă.

- Cum ai ajuns în orfelinat?

- Când aveam 11 luni am răcit, iar părinţii mei m-au dus la un spital din Cluj. Un medic iresponsabil ne-a dat medicamente din acelaşi pahar, fără să-l spele. Aşa m-am infectat cu virusul poliomielitic şi nu doar eu. Cu toţii, am fost 40 de copii, dintre care 38 au murit. După un timp, părinţii mei au văzut că am probleme, apoi mi-a paralizat piciorul drept. M-au dus din nou la spital, au vrut să stea de vorbă cu medicul, care a refuzat dialogul. În schimb, în timp ce discuta cu o altă familie, părinţii mei au aflat că aş putea primi îngrijiri la un spital din Sighetu Marmaţiei şi m-au dus acolo. Nu au mai venit după mine, iar medicii au considera că singurul ajutor l-aş fi putut primi ar fi în Căminul-spital pentru copiii cu nevoi speciale.

- Cum a aflat lumea despre ororile de la Sighetu Marmaţiei? E o localitate micuţă, din nordul ţării, nu foarte vizibilă.

- După Revoluţia din 1989, presa internaţională a început să scrie despre moartea lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale. Una dintre publicaţii, care s-a ocupat de povestea lor, a aflat câteva amănunte despre orfelinatele din Bucureşti şi a început să se documenteze. O prietenă de-a reporterului a auzit despre povestea orfelinatului din Sighetu Marmaţiei, unde eram şi eu, şi în scurt timp o echipă de la o televiziune a sosit acolo. Ceea ce au văzut era cu totul diferit de ce văzuseră în orfelinatele în care mai fuseseră. Căminul în care eram internat era unul dintre cele mai urâte din ţară, iar jurnaliştii s-au îngrozit. Când întreaga istorie a fost făcută public, lumea a răspuns, a oferit donaţii, iar familii din străinătate au început să adopte copii din România. Un jurnalist, John Upton, a venit în România şi a fost şocat de cele văzute. Pur şi simplu nu-i venea să creadă cum pot trăi acei copii şi cum pot fi trataţi. A început să facă înregistrări video pentru familii din SUA, dorind astfel să afle dacă ar fi cineva interesat de adopţii. Postul de televiziune ABC (American Broadcasting Corporation) a difuzat documentarul, iar copiii au fost salvaţi. Le datorăm acest lucru postului de televiziune ABC şi în special lui John Upton, care a vizitat acest loc între anii 1900 şi 1994.

- Aşa ţi s-a schimbat şi ţie viaţa.

- Da. Am fost adoptat de o familie americană când aveam 11 ani. Înainte de adopţie mă chema Bojani. Izidor este un nume unguresc, primit de la tatăl meu. Ruckel este un nume de origine germană şi mi l-a oferit noua mea familie. Am locuit cu ei până la 17 ani când, furios pe toate, am plecat în lume. Trăiam stări contradictorii, mi-era greu să înţeleg multe lucruri. Mi-am luat viaţa în mâini, am călătorit mult. Am avut noroc că mereu găseam de lucru, niciodată nu am avut probleme din punctul ăsta de vedere.

- Când ai revenit în România?

- În 2001. Simţeam că trebuie să mă întorc la orfelinat, mă atrăgea într-un mod inexplicabil. Atunci mi-am cunoscut şi familia naturală. Eu mai am trei fraţi şi o soră. Apoi am revenit în 2005, când s-a închis căminul. De fiecare dată mă cutremuram de groază când eram în faţa clădirii. Îmi treceau prin faţa ochilor scene vechi, copii chinuiţi. M-am simţit înfricoşat când am ajuns acolo. Mă întrebam cum ar fi fost viaţa mea dacă nu aş fi ieşit de acolo...

- Te-ai împăcat cu trecutul?

- Am fost supărat pe cei care ar fi trebuit să ne îngrijească, apoi am învăţat să iert. Dumnezeu a spus că dacă nu poţi ierta pe cei ce ţi-au greşit, atunci cum poate el să te ierte pentru păcatele tale? Dacă tu nu poţi să-i ierţi pe alţii, Dumnezeu nu te poate ierta şi nu aş vrea să se întâmple acest lucru în momentul în care mă voi afla în faţa tronului Său. Când i-am iertat pe ei şi m-am împăcat cu trecutul m-am simţit mult mai bine, am trăit o stare de pace pe care nu am mai simţit-o niciodată. Nu am resentimente faţă de ei. Mi-au fost ca o familie, până la urmă, acolo am crescut. Sunt recunoscător pentru tot ce mi s-a întâmplat pentru că acum sunt în stare să-mi folosesc experienţa pentru a oferi suport altor tineri.

- Lucrezi ca voluntar la o asociaţie din Ighişu Nou (judeţul Sibiu). Cum ai ajuns acolo?

- În 2015, împreună cu mama mea adoptivă am fost invitaţi în România, la un show televizat. Am petrecut două luni în ţară, am călătorit în multe locuri. Anul trecut am revenit cu o echipă de la ABC pentru un documentar despre orfelinatul unde am crescut, pentru un film biografic. Îmi propusesem să stau doar o lună, dar Asociaţia „Love Light Romania“ mi-a oferi un post de voluntar, pentru un an. Am acceptat această ofertă şi voi rămâne aici până în aprilie 2018. Eu lucrez cu tineri, sunt mentor pentru doi dintre cei aflaţi în grija fundaţiei, îi ajut cum pot şi cum ştiu mai bine.

- Povestea ta l-a impresionat pe celebrul actor Morgan Freeman, care a inclus-o în documentarul său. Cum a fost să lucrezi alături de un titan?

- Au aflat de mine în timp ce făceau o documentare despre orfani. Reţeaua de televiziune m-a contactat prin intermediul siteului meu, www.izidorruckel.com, şi mi-a luat un interviu, apoi am fost selectat pentru documentar. În iulie am ajuns din nou în SUA, unde am făcut interviul cu Morgan Freeman care împreună cu reporterii de la postul de televiziune şi-au amintit despre poveştile legate de copiii orfani din România şi mediatizate în SUA, dar nu şi-au imaginat că vor întâlni vreodată o persoană care a trăit acele experienţe. Interviul meu cu Morgan Freeman a durat patru ore şi l-am realizat în Los Angeles. Au discut şi cu părinţii mei adoptivi, Marlys şi Daniel Ruckel.

- Spuneai că vrei să ajuţi copiii orfani.

- Da, însă nu pot face acest lucru singur pentru că nu sunt un om bogat. Dacă aş fi avut bani, mi-aş fi deschis propria fundaţie şi m-aş fi mutat în România cu mult timp în urmă. Militez pentru conştientizarea maselor în privinţa a ceea ce este viaţa în orfelinat şi am lucrat cu câteva fundaţii la strângerea de fonduri pentru copii. în lipsa unor fonduri proprii considerabile nu pot decât să mă alături altor organizaţii care vor şi pot să ajute oamenii din România. Mă bucur de perioada pe care o petrec aici. Am învăţat să iert, să fiu recunoscător şi să iubesc oamenii pentru ceea ce sunt.

A consemnat Maura ANGHEL

Izidor Ruckel (37 de ani) a fost invitatul lui Morgan Freeman în noul său show „The Story of Us” („Povestea noastră“), difuzat de National Geographic. Povestea lui a fost difuzată în cea de-a treia parte, „The Story of Love”, din emisiunea cu şase episoade care a avut premiera în SUA pe 11 octombrie. Documentarul va fi difuzat internaţional în 171 de ţări şi 45 de limbi, la începutul lui 2018. Episodul cu Izidor Ruckel a fost difuzat în SUA pe 25 octombrie.

 

Poliomieilta a lăsat urme pe trupul lui Izidor Ruckel, boala afectându-i piciorul drept. El poartă o proteză care ar avea nevoie să fie înlocuită şi pentru care caută sponsori, în România fiind mai ieftină decât în SUA.

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

 

 

ULTIMA ORA

 

 

 

Primăria municipiului Iaşi, cu sediul în bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 11, organizează licitaţii publice pentru: 1. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 33/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 134mp, situat în Iaşi, strada Mioriţei între nr. 2 şi 4, aparţinând domeniului privat al municipiului Iaşi. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00; 2. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 34/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 1062,18mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 67A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/52, având nr. cadastral 157758, înscris în cartea funciară nr. 157758, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 67. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00; 3. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 35/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă 149mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 71A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/51, având nr. cadastral 157789, înscris în cartea funciară nr. 157789. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00. 4. vânzare prin licitaţie publică conform HCL nr. 36/30.01.2018 organizată în data de 06.03.2018, ora 14.00, pentru terenul în suprafaţă de 285mp, situat în Iaşi, strada Hlincea nr. 59A, identificat în tarlaua 69, parcela 3837/50, având nr. cadastral 157740, înscris în cartea funciară nr. 157740. Data limită pentru depunerea dosarelor: 05.03.2018, ora 13.00. Licitaţiile vor avea loc la primăria municipiului Iaşi din bdul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 11.
PUBLICAȚIE DE VÂNZARE S.C. VINI COM COPOU S.R.L. Iași, prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iaşi S.P.R.L., numit potrivit Încheierii nr. 171/19.07.2017, pronunţată de Tribunalul Iași, în dosarul nr. 5373/99/2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014 și ale hotărârilor adunării creditorilor din data de 28.02.2018, anunţă scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică cu strigare, la data de 27.04.2018, orele 12.00, la sediul administratorului judiciar din Iași, Aleea Nicolina, nr. 82, a următoarelor categorii de stocuri: Nr. crt. – Active propuse spre valorificare – Cantitate – Preţ unitar pe buc./litru (lei, cu T.V.A. inclus) – Valoare de pornire a licitaţiei (lei, cu T.V.A. inclus) 4. – RIESLING ITALIANDOC – vin vrac – 16.828 litri – 3, 75 lei/litru – 63.105,00 Persoanele care pretind vreun drept asupra bunurilor ce urmează a fi scoase la vânzare au obligaţia, sub sancţiunea decăderii, să facă dovada acestui fapt până la data de 26.04.2018, ora 12.00, la sediul administratorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iași. Pentru participarea la licitaţie, potenţialii cumpărători trebuie să depună la sediul administratorului judiciar din mun. Iași, Aleea Nicolina nr. 82, jud. Iași, până la data de 26.04.2018, ora 12.00, documentele prevăzute în publicația de vânzare ce poate fi vizualizată pe site-ul www.insolventa.ro. Accesul direct la activul oferit la vânzare se face cu programare şi este condiţionat de semnarea unui Protocol de vizitare a activului care cuprinde clauze de confidenţialitate. Pentru programare ofertanţii trebuie să-şi anunţe prin fax la 0232/212231 sau e-mail vanzari@insolventa.ro intenţia de vizitare. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel: 0749244377, 0755132471, 0757545545, 0232/243864. Administrator judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iași S.P.R.L.
Date privind dosarul: Număr dosar 4833/99/2012 (număr în format vechi 304/2012) Tribunal Iaşi Judecător sindic: magistrat Dan Artenie Debitor: SC GHEZACO SRL IAŞI - în faliment Cod unic de înregistrare: 5267816, cu sediul social în Mun. Iaşi, Calea Chişinăului 94-96, jud. Iaşi. Număr de ordine în registrul comerţului J-22/444/1994 Cont: RO73BTRL02401202A47523XX Lichidator judiciar: CASA DE INSOLVENŢĂ A & B SPRL Cod de identificare fiscală 26249820. Sediul social: Iaşi, str. A. Panu, nr. 13-15, mezanin Număr de înscriere în tabloul practicienilor în insolvenţă RSP – 0403 Tel/fax 0232/211090; 0232/210640 E-mail: mariaaldea@yahoo.com PUBLICAŢIE DE VÂNZARE Nr. 3 din 16.04.2018 Subscrisa CASA DE INSOLVENŢĂ A&B SPRL, în calitate de lichidator al SC GHEZACO SRL, în faliment, anunţă vânzarea bunurilor mobile şi imobile ale debitoarei, prin licitaţie publică cu strigare, la datele de 23.04.2018; 30.04.2018; 7 mai 2018, la sediul lichidatorului în Iaşi, str. Anastasie Panu nr. 13-15, mezanin, la orele 9.00: 1. Teren intravilan în suprafață de 1.500 mp situat în Iași, Calea Chişinăului nr. 94-96, jud. Iași evaluat la suma de 102.800 euro pe care se regăsește imobilul - construcție P (341,97 mp)+et. 1 ( 154,88 mp plus terasă 201,53 mp) +et. 2 (117 mp şi terasă 34,05 mp) evaluat la 184.600 euro. 2. Cameră de cămin, situată în mun. Bârlad, str. Republicii nr. 320, bloc 1, sc. A, parter, ap. 2, jud. Vaslui, compusă dintr-o cameră şi un hol în suprafaţă totală de 20,57 mp evaluată la 5.700 euro. 3. Bunuri mobile, în valoare totală de 9.565 euro, echivalent a 43.565 lei la cursul BNR din ziua evaluării. Preţurile nu conţin TVA. Asupra imobilului din Iaşi, Calea Chişinăului nr. 94-96 există un litigiu ce face obiectul dosarului 25080/245/2017. Preţul de pornire a licitaţiei este 90% din valoarea de evaluare, respectiv, 258.660 Euro pentru imobilul teren şi construcţii din Iaşi, Calea Chişinăului nr. 94-96; 5130 Euro pentru camera de cămin şi 8608,5 Euro pentru bunurile mobile. La licitaţie se poate prezenta orice persoană juridică sau fizică care depune o garanţie de 10% din valoarea bunului, în lei, calculată la cursul BNR din ziua achitarii în contul debitoarei RO 73BTRL02401202A47523XX; CUI 5267816. Licitaţia porneşte de la preţul de pornire şi numai în sens crescător. Pasul de licitaţie este de 1000 Euro pentru bunurile imobile şi 50 lei pentru bunurile mobile. Persoanele care se prezintă la licitaţie vor prezenta originalul chitanţei de plată a garanţiei de participare, carte de identitate, certificat de înregistrare fiscală pentru persoanele juridice şi delegaţie originală pentru reprezentant. Adjudecatarul va achita preţul bunului adjudecat în maxim 30 zile. Garanţia de partipare se scade din preţul ce urmează a fi achitat sau se restituie, după caz. După achitarea preţului, pentru bunurile imobile se va încheia contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, toate cheltuielile fiind suportate de cumpărător. Dacă adjudecatarul nu achită preţul în cele 30 zile, bunul va fi scos din nou la licitaţie, se va vinde la cel mai mare preţ oferit, iar diferenţa, dacă există, va fi suportată de adjudecatar, procesul-verbal de licitaţie constituind titlu executor. Se anulează publicaţia de vânzare nr. 2/28.03.2018 şi licitaţiile stabilite prin aceasta. 16.04.2018 Lichidator judiciar
 „Centenarul? Ceremonii obosite, de un primitivism cultural...”
02/04/2018 11:07

  - Prezentă, săptămana trecută, in cadrul sesiunii solemne aParlamentului, care aniversa o sută de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, principesa Margareta a afirmat că, pentru ea, reprezin ...

„Departamentului Centenar i-a lipsit stabilitatea”
31/03/2018 06:18

  Doctor in istorie cu o teză ce priveşte politica internaţională din Balcani la inceput de secol XX, cadru universitar asociat al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău şi lector ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

„Dacă se doreşte performanţă, trebuie să ni se creeze anumite condiţii”
24/03/2018 04:45

    Elisabeta Lipă, cea mai bună canotoare a secolului XX, aşa cum a fost declarată de Federaţia Internaţională de Canotaj in anul 2000, a realizat pentru cititorii cotidianului „Evenim ...

„În spatele unui personaj, poţi să oferi din tine unele trăiri de care ştii doar tu”
17/03/2018 05:33

  Nu ştiu cum o fi să canţi in duet pe scenă cu soprana Diana Bucur, ştiu doar cat de frumos umple sala de concerte şi cat de savuros poate fi un dialog cu ea. Ieşeanca pasionată de muzică nu est ...

  „Lucrurile au devenit simple când m-am jucat eu mai mult”
14/03/2018 05:05

    Iulia Cruţ este unul dintre cei mai tonici psihologie pe care ii cunosc. Imediat ce ţi-a aruncat o privire veselă ştii că toate ofurile cu care ai venit in cabinetul ei dispar ca prin minun ...

Comunicarea reprezintă fundamentul educaţiei
10/03/2018 06:12

    Cum altfel decat pe acorduri muzicale s-ar fi putut realiza un interviu cu Petran Paveliuc, fondatorul Petran Music School, un proiect care a făcut fericiţi zeci de copii şi de tineri şi a l ...

„Noi am pierdut mitologia dacică. Mai mult o ghicim, o reconstituim...”
24/02/2018 04:45

      Pe 24 februarie se celebrează Dragobetele, sărbătoarea iubirii la romani. Ziua lui Dragobete, zeul tinereţii, al veseliei şi al iubirii are origini străvechi. Dragobete este un pe ...

 Cercetăşia este „distracţie cu un scop”
17/02/2018 04:30

Cine nu şi-a dorit, cand era la varsta copilăriei, să facă parte dintr-un grup de exploratori, să pornească in aventuri in care să afle lucruri noi, să-şi facă prieteni, să facă legăminte de frăţ ...

 „Prestigiul Iaşului şi al Moldovei a fost făcut ţăndări de politicienii corupţi”
15/02/2018 05:00

- Domnule Ranja, de ce credeţi că Iaşul nu-şi poate impune punctual de vedere in politica naţională, aşa cum a reuşit Clujul, Sibiul, Braşovul, Constanţa sau multe alte oraşe mai mici? - Electoral, ...