Prefectul militează pentru debirocratizarea instituţiilor publice
Dimensiune font:
Nou instalat în funcţia de prefect al Iaşului, Marian Grigoraş îşi propune să debirocratizeze instituţiile publice din judeţ, acordând o atenţie sporită cetăţeanului şi nevoilor acestuia. Mai mult, reprezentantul Guvernului în teritoriu intenţionează să se implice în soluţionarea problemelor comunităţii, fie că vorbim de colapsul de la Fortus sau de proiectul consolidării malurilor Siretului, blocat din cauza birocraţiei
Înainte de a prelua şefia Casei Pătrate, Marian Grigoraş a ocupat funcţia de comisar superior în cadrul Comisariatului General pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea de Nord-Est (septembrie 2014- februarie 2016). În cadrul aceleiaşi instituţii a ocupat şi posturile de comisar şef şi consilier juridic.
- Numirea dumneavoastră în funcţia de prefect a fost criticată, datorită afilierii cu PNL. Povestiţi-ne cum v-aţi început activitatea politică?
- Eu am fost simplu membru de partid. Nu am avut vreo funcţie şi nici activitatea politică semnificativă nu am avut. Legătura mea cu PNL a fost din perspectiva profesiei mele de jurist, activând în perioada electorală pentru că mă pasiona domeniul (electoral-n.r.). Am fost interesat la un moment dat de ocuparea unui loc de muncă în cadrul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), dar în acea perioadă nu existau posturi la Iaşi, ci tocmai la Bacău şi nu m-am putut rupe de oraş. Revenind la PNL, m-am înscris în partid în toamna lui 2007, când au fost alegerile europarlamentare, dorind să fac parte din Biroul Electoral Judeţean (BEJ), lucru pentru care trebuie să ai şi o adeziune la partid. Nu mi-e ruşine de această activitate!
- Aţi reuşiţi să vă acomodaţi cu funcţia de prefect? Care sunt modificările pe care doriţi să le faceţi în funcţionarea Prefecturii?
- Eu cred că deja m-am acomodat, mi-am făcut o imagine bună despre modul în care lucrează Instituţia Prefectului, dar am luat deja o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea unor activităţi. Ca de exemplu, la nivel judeţean există acel Colegiu Prefectural format din structurile deconcentrate ale ministerelor. Eu, din poziţia de comisar şef al Comisariatului Regional de Protecţia Consumatorului, participam de regulă la aceste colegii şi ştiam cum funcţionează, însă, din păcate, activităţile desfăşurate până în prezent sunt doar formale. Pur şi simplu reprezentanţii structurilor deconcentrate se întâlnesc o dată pe lună şi prezintă o temă de interes, sau nu, la nivel judeţean. E discutabil dacă un anumit subiect stârneşte curiozitatea şi celorlalte structuri de deconcentrate sau dacă este o chestiune de importanţă. Acesta este motivul pentru care am gândit nişte module de lucru (ordine publică, apărare, social, învăţământ, instituţii de control, mediu, agricultură-n.r.) în funcţie de domeniile de activitate şi ne-am întâlnit în aceste cercuri. Am constatat cu stupoare că o parte dintre reprezentanţii deconcentratelor care funcţionau pe domenii apropiate, între care există conexiuni, nu vorbiseră niciodată faţă în faţă şi în aceste întâlniri de două, trei ore am găsit modalităţi în care ei pot conlucra şi transmite informaţii folositoare pentru comunitate.
O altă solicitare pe care am înaintat-o către deconcentrate a fost ca aspectele care rezultă din activitatea acestora, ce sunt transmise către Bucureşti, să fie comunicate şi Instituţiei Prefectului, deoarece am avut ocazia neplăcută să aflu din presă chestiuni care erau de interes local. Acesta este motivul pentru care am emis circulare prin care am solicitat să ni se furnizeze şi nouă rapoartele de activitate.
De asemenea, am identificat un act normativ, HG 1723 din 2004, care se referă la combaterea birocraţiei în relaţia cu publicul. Deşi are o vechime destul de mare, iar Instituţia Prefectului are obligaţia de a monitoriza aplicarea actului normativ la nivelul structurilor deconcentrate şi la nivelul autorităţilor locale, evaluarea pe acestă speţă nu se mai făcuse de prin 2007. Practic, legea vorbeşte despre respectarea programului de funcţionare, având în vedere că, într-o zi a săptămânii, programul de lucru cu publicul trebuie să fie până la ora 18.30. Implementarea acestei reguli este necesară, deoarece oamenii lucrează până la 17.30 şi nu pot ajunge la primării pentru a-şi rezolva problemele. Actul normativ vorbeşte şi despre amenajarea spaţiilor de aşteptare, a ghişeelor etc. Pe această speţă am început să urmărim implementarea legii şi să primim rapoarte de la primării. Unii colaborează, având deja implementate toate aceste măsuri, dar există şi primării în care nu se ştia de acest act normativ, aici aleşii locali dând vina pe lipsa banilor şi a timpului. Cei care nu se vor conforma vor fi sancţionaţi, amenzile fiind cuprinse între 1.000 de lei şi 3.000 de lei, dar nu acesta este scopul nostru!
- Ce proiecte restante aţi găsit la Casa Pătrată şi cum doriţi să le rezolvaţi?
- Există nişte proiecte începute de foştii prefecţi, unul dintre acestea vizând consolidarea malurilor Siretului, în comuna A. I. Cuza. Acolo sunt făcute demersuri în vederea promovării unei hotărâri de Guvern, consolidarea efectivă presupunând nişte exproprieri şi asigurarea fondurilor necesare pentru investiţii.
Mai există o iniţiativă generoasă a fostului prefect Dan Cârlan, de ajutorare a unor familii sinistrate din comuna Ciurea. Acolo a ars un bloc, iar domnia sa a făcut solicitări către diverşi operatori economici sau instituţii pentru a ajuta la construirea unei noi clădiri cu şapte apartamente. O să continuăm aceste demersuri... am solicitat de la Primăria Ciurea să ne dea o situaţie foarte clară a ceea ce s-a făcut până în prezent, pentru a vedea care ar fi necesarul de resurse pe viitor.
- Situaţia de la Fortus...
- La Fortus este o problemă delicată, având în vedere că sunt câteva sute de oameni care nu şi-au mai luat salariile de ani de zile. Din păcate, instituţia noastră nu poate că faciliteze decât comunicarea între factorii responsabili. Am avut o vizită din partea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) şi, de asemenea, a administratorului special al Fortus. Am participat la discuţii cu sindicatele, la discuţii purtate la Bucureşti, dar având în vedere că la mijloc este o procedură de organizare judiciară, această chestiune îşi va găsi rezolvarea tot în instanţă. Dat fiind că veneau spre cetăţeni mesaje contradictorii pe tema Fortus, am putut interveni şi am solicitat efectuarea unor controale pentru a vedea unde este realitatea. În acest sens a fost declanşată acţiunea de inspecţie fiscală din partea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi, anterior a fost un control din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă şi am discutat cu directorul de la Arhivele Naţionale pentru a face un control pe linia respectării legislaţiei specifice în domeniul arhivelor, fiind important să existe încă, în societate, toate documentele.
- Cum vedeţi organizarea alegerilor în acest an şi care sunt cele mai dificile aspecte pe care va trebui să le depăşiţi în gestionarea localelor şi parlamentarelor?
- Indiferent de tipul de alegeri, avem o legislaţie şi un calendar electoral care trebuie respectate cu stricteţe. O chestiune de noutate este creşterea importanţei AEP în organizarea procesului electoral. Deja AEP face selecţie pentru preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare, deci nu va mai fi implicată Instituţia Prefectului, la care se adaugă şi acei operatori - calculator care vor face scanarea actului de identitate. Ca de fiecare dată însă, Prefectura se va ocupa de organizarea licitaţiei pentru tipărirea buletinelor de vot, iar aici trebuie foarte multă atenţie, pentru a nu exista nume greşite.
- S-a readus în discuţie tema regionalizării, proiect conceput de pe vremea USL. Consideraţi că acest proiect se va realiza până la urmă?
- Vă pot răspunde doar din experienţa mea de şef al unei instituţii regionale (Comisariatul Regional pentru Protecţie a Consumatorului-n.r.) că era foarte bine şi se simplifica mult comunicarea cu instituţia centrală. Una era să lucrezi cu opt instituţii regionale şi alta era să colaborezi cu 41 de comisariate judeţene, fiecare cu specificul local şi cu personalul lui. Eu cred că regionalizarea este un factor benefic, atât timp cât vine în folosul comunităţii... să nu ne trezim că cineva de la Bacău trebuie să meargă la Constanţa să-şi rezolve o problemă. Ştiu că s-a discutat să se pună aceste regionale în judeţe diferite, dar nu cred că este în folosul oamenilor. În fiecare regiune trebuie să se identifice centre, astfel încât să nu fie puşi pe drumuri cetăţenii!
- Ce vreţi să se spună despre dumneavoastră după ce veţi părăsi Prefectura?
- Eu îmi doresc să fac nişte schimbări în Prefectură, iar oamenii sunt destul de reticenţi la ideea de schimbare. Probabil că mi-aş dori să fiu văzut ca un conducător de instituţie eficient, care respectă legislaţia, nu ca o poză pe perete. Aş vrea să fiu păstrat în memoria colectivă ca un om care a rezolvat ceva!
A consemnat Anca BURNICHE
***
„Acum, când vin oamenii la audienţe, le spus să-mi dea în scris problema, iar eu ca reprezentat al Guvernului în teritoriu pot să bat la nişte uşi şi să le deschid, pentru a o putea rezolva. Până la urmă asta este important!”- Marian Grigoraş, prefectul judeţului Iaşi
* * *
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau