Provocările sistemului public de pensii

Maria Andronache este directorul intermediar al Casei Judeţene de Pensii Iaşi. Are o experienţă de mai bine de 30 de ani ca economist. Aceasta a explicat pentru ziarul „Evenimentul Regional al Moldovei“ care sunt care sunt cele mai frecvente problemele ale pensionarilor.

- Care sunt atribuţiile dumneavoastră în calitate de director al Casei Judeţene de Pensii?
- Atribuţiile mele constau în coordonarea întregii activităţi a Casei Judeţene de Pensii. În principiu cu activitatea de bază - stabiliri şi plăţi pensii. De asemenea activitatea de la direcţia economică care înseamnă şi serviciul de evidenţă contribuabili, baza de date fiind pusă la dispoziţie de ANAF, aici avem evidenţa tuturor salariaţilor din judeţul Iaşi şi fiecare Casă de Pensii gestionează doar salariaţi din judeţul respectiv. Avem de asemenea ca orice instituţie departamente de audit, informatică, birou juridic, structura fiind aceeaşi peste tot, eu trebuie să le coordonez, practic sunt responsabilă de tot ce se întâmpla în această instituţie. Bineînţeles că orice director lucrează în echipă, nu face el tot, nu are el cum să facă minuni de unul singur. La noi există o echipă foarte bună, stabilă, profesionistă.

- Câţi pensionari sunt în judeţul Iaşi? Cu cât sunt în creştere sau în scădere faţă de anul precedent?
- În total sunt 174.027 pensionari dintre care de stat 147.668 şi de CAP 26.359. Numărul de pensionari este în scădere cu aproximativ o mie, faţă de anul trecut, cauza fiind în principal decesele. Ieşirile din sistem înseamnă numărul persoanelor decedate, dar mai înseamnă şi persoanele care sunt depensionate medical, adică beneficiază de pensii de invaliditate, iar persoanele respective în timp îşi refac capacitatea de muncă, există şi destule asemenea cazuri.

- Cum reuşiţi să comunicaţi cu toţi cei are au nelămuriri legate de sistemul de pensii?
- Cu persoanele vârstnice nu am probleme de comunicare, ele sunt într-adevăr considerate ca fiind o categorie mai dificilă, dar am acumulat destulă experienţă încât să reuşesc să comunic cu această categorie de persoane. Bine, ne dorim idealul să nu avem niciun fel de schimb de replici pe un ton mai ridicat cu pensionarii, dar dacă se întâmplă, de cele mai multe ori, nu e din vina noastră. Noi asta urmărim să comunicăm civilizat.

- În opinia dumneavoastră, care sunt punctele slabe ale sistemului de pensii din România şi cum ar putea fi ele îmbunătăţite?
- În legătură cu punctele slabe ale sistemului de pensii din România nu îmi pot formula o opinie, singura problemă ar fi atunci când sistemul de pensii devine nesustenabil- dacă nu creşte numărul de salariaţi nu se pot plăti pensiile, însă acest aspect nu ţine de noi.

- Cât de sigur este sistemul de pensii din România şi ce le spuneţi celor care aclamă falimentul acestuia într-un timp scurt, invocând scăderea numărului de contribuabili în raport cu beneficiarii de pensie?
- Sistemul de pensii este garantat de stat şi deocamdată nu are cum să intre în faliment, conform legislaţiei în vigoare nu există pericolul să intre în faliment, asta ar însemna să intre toată ţara în faliment, dar atunci nu ar intra doar sistemul de pensii, ci ar intra şi cel de sănătate şi învăţământ tot ce ţine de stat.

„Cea mai mică pensie este pensia de 400 de lei“

- Credeţi că se va dovedi util sistemul privat de pensii sau şi el se va confrunta cu aceleaşi probleme?
- În acest caz dacă mergem la sistemul privat de pensii şi luăm ca repere sistemele de pensii private din Europa se pare că e un lucru bun şi util. Nu ştiu dacă România se va confrunta cu acest aspect, nu cred că nu va fi sustenabil. Deci sistemul privat se bazează pe aderarea voluntară a persoanelor şi atunci dacă vor fi persoane care au ales sistemul privat automat că el va funcţiona. La stat depinde de numărul de salariaţi, dacă nu sunt salariaţi e clar că apar probleme. Sistemul privat reprezintă o alternativă a sistemului public în sensul că sistemul de stat îţi dă o pensie pe principiul contributivităţii şi este un calcul corect, multă lume se plânge că rezultă nişte pensii mici, dar dacă ne gândim că salariatul şi angajatorul contribuie la bugetul de pensii doar cu 31% nu pot, când ajung la pensie, să ceară o pensie mai mare decât au contribuit şi în principiu cam cât se întoarce la om respectă acest 31%, nu din ultimul salariu, asta este absurd eu să merg cu salariul minim 34 de ani de activitate şi apoi ultimul an să primesc un salariu cât 5 salarii anterioare, se mai aplică acest 31%? Nu se poate, astfel că procentul se aplică la media salariilor. Diferenţa între stat şi privat este că statul dă pensia asta câte zile îţi dă Cel de Sus, avem situaţii în care iau pensii chiar şi de 30 de ani şi de 40 de ani, pensionari care sunt în plată de 40 de ani, avem, e adevărat şi cazuri în care nu mai ajung să le dam prima pensie. În sistemul privat sunt alte reguli însă reprezintă o alternativă asta e cert, cine ia în calcul că pensia de la stat nu va acoperi decât o parte din nevoile personale trebuie să-şi găsească şi soluţii de rezervă, dar nu neapărat în sistemul privat, ci orice soluţie de rezervă.

- Care este cea mai mică pensie a judeţului Iaşi? Dar cea mai mare?
- Cea mai mică pensie este pensia de 400 de lei care e reglementată prin lege şi cea mai mare 6.772 lei brut.

- Cum credeţi că se pot recupera aceste decalaje majore între valorile pensiilor?
- Dacă e vorba de decalaje e greu de spus, nu e vorba de recuperare decalaje pentru că nu ai cum să recuperezi un decalaj între o persoană care are pensia minimă şi a muncit minim 15 ani, aşa cum ar trebui pentru a avea dreptul la pensie, şi o persoană care are pensia mare, dar a muncit cel puţin de 3 ori mai mult, în acest caz decalajul nu poate intra în discuţie, pentru că nu e dat de ceva fix, ceva concret, decalajul e dat de profesie de salariile avute, de anii de muncă.

În cât timp, mediu, se rezolvă un dosar de pensie depus astăzi la Casa de Pensie?
În această privinţă noi respectăm termenul de 45 de zile cum prevede legea, în principiu reuşim să rezolvăm în termen.

- Care este situaţia biletelor de tratament şi care sunt staţiunile preferate de pensionari?
- Situaţia biletelor de tratament, o să vă dau situaţia pe ultima serie din 26.07.2015, au fost alocate 361 de bilete din 3.542 de cereri depuse, iar staţiunile preferate în această perioadă sunt cele de pe litoral, la Felix, Vatra Dornei şi Sovata.

- Există o tendinţă a măririi vârstei de pensionare. Ce părere aveţi de acest fenomen?
- Momentan bărbaţii ies la 65 de ani, iar femeile la 63 de ani, de fapt vârsta de pensionare la femei nu a ajuns încă la 63 de ani, în prezent vârsta este de 61 de ani şi o lună, dar va fi 63, cel puţin în forma de acum, femeile se vor pensiona la 63 de ani începând cu ianuarie 2030. Dacă nu se modifică legea până atunci, să se facă 65 de ani, oricum graficul de creştere a vârstei se va aplica după ianuarie 2030, vârsta de pensionare va creşte peste 63 de ani, dar după ianuarie 2030. Deci există şanse ca femeile să se pensioneze la 65 de ani.

- Care sunt cele mai frecvente probleme cu care vin oamenii în audienţă?
- Cele mai frecvente, e greu de zis, însă sunt cele legate de nemulţumirile de cuantumul pensiilor. Din păcate noi nu avem cu ce să ajutăm oamenii în această problemă, erorile de calcul sunt aproape inexistente. La pensia de contestaţie nu s-au întors dosare cu erori de calcul, cel puţin ce am primit până în momentul acesta nu există erori de calcul şi este o dovadă că se lucrează corect. Nu exclud posibilitatea existenţei unor situaţii în care mai găsim erori de calcul, ca în orice domeniu nu există perfecţiune, dar în principiu nu sunt erori de calcul. O altă problemă ar fi că sunt persoane care nu găsesc arhivele foştilor angajatori, aici trebuie să lămurim un lucru. În general oamenii care vin la pensii vin cu cartea de muncă, dovada de muncă se face cu cartea de muncă, dacă o persoană a fost corectă şi conştiincioasă a avut cartea de muncă de la începutul activităţii, până în 2011, când din ianuarie 2011 nu mai sunt obligatorii. Oamenii vin cu carnetul de muncă, problemele apar la cei care nu ştiu din ce motive ori nu le-a fost întocmit carnet de muncă ori nu li s-a scris o perioadă în carnet şi pe cât au lucrat şi cât au fost activi nu s-au îngrijit să-şi caute adeverinţe pentru perioadele neînscrise în cartea de muncă şi atunci vin acum când ajung în prag de pensie şi nu au cum să-şi dovedească vechimea. Iar în cazul acesta, dacă nu găsesc arhivele nu au nicio rezolvare, conform legii le recunoaştem vechimea în baza cărţii de muncă sau a adeverinţelor şi atunci dacă nu îndeplinesc aceste condiţii unii oameni nu pot să-şi reconstituie vechimea. În cazul acesta pierd la cuantum, iar unele persoane chiar sunt puse în situaţia de a nu primi dreptul la pensie.

- Ce calităţi trebuie să aibă un funcţionar care doreşte să ocupe postul de conducere de la Casa de Pensii?
- Aceleaşi pe care trebuie să le aibă orice conducător, cele pe care le cere postul, jobul de conducător şi nu doar în sistemul de stat, ci şi în cel privat. Trebuie să fie profesionist, bun organizator, să fie bun psiholog dacă se poate, acest lucru este din ce în ce mai greu, pentru că nici cei care au fost instruiţi pentru aşa ceva nu excelează întotdeauna. Când gestionezi mase mari de oameni trebuie să accepţi că trebuie să iei în calcul şi anumite individualităţi.

A consemnat Georgiana BĂNUC