Revizuirea Constituţiei se face la foc automat!

Cea mai importantă miză a USL, regionalizarea, depinde de adoptarea noii Constituţii * un eşec al validării referendumului de revizuire a Legii Fundamentele însemnă un eşec al regionalizării în 2014 * pe 3 februarie, Comisia de revizuirea a Constituţiei îşi reia activitatea, fiind programate şedinţe la foc automat * membru în această comisie, deputatul ieşean Gheorghe Emacu (UNPR) propune organizarea referendumului timp de două zile consecutiv şi îl contrazice astfel pe vicepremierul Liviu Dragnea 

- Ce şanse sunt ca proiectul de revizuire a Constituţiei să fie adoptat în Parlament până la referendumul din mai?
- O primă şedinţă a Comisiei de Revizuire a Constituţie ar fi trebui să aibă loc pe 27 ianuarie, când ar fi trebuit să stabilim agenda, calendarul care trebuie urmat pas cu pas, până la supunerea la vot a proiectului Legii Fundamentale. Şedinţa a fost reprogramată pentru 3 februarie şi atunci vom discuta această foaie de parcurs, după care care vom intra pe textul proiectului. Pe de altă parte, vom analiza observaţiile care au fost formulate de către reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, astfel încât textul proiectului să fie pus de acord cu aceste observaţii. De asemenea, se intenţionează şi analizarea unor elemente de îmbunătăţire a textului venite din partea Uniunii avocaţilor, sau a notarilor. Dacă vor mai fi reprezentanţi ai unor instituţii care vor veni cu recomandări la textul legii, acest lucru se va întâmpla pe parcursul şedinţelor de săptămâna viitoare. În cadrul grupului parlamentar PSD există intenţia ca proiectul să urmeze paşii necesari, astfel încât în luna mai, odată cu alegerile europarlamentare, să poată fi organizat un referendum de validare. Grila va fi una destul de concentrată, dar, dacă va exista voinţa politică necesară, rigoarea şi celeritatea care s-ar impune, sunt convins că proiectul va fi gata până la referendum.

- Care soluţie ar fi mai bună, referendum într-o singură zi, simultan cu alegerile europarlamentare sau pe parcursul a două zile consecutiv?
- În 2003 am participat la organizarea referendumului de modificare a Constituţiei. Eram secretar de stat în relaţia cu prefecturile şi coordonam activitatea în teritoriu inclusiv din acest punct de vedere, al organizării, şi pot spune că şansele sunt mai mari dacă referendumul ar fi pe parcursul a două zile. În 2003 aşa a fost. După cele două zile s-a atins pragul de 53 sau 54% prezenţă. În acest fel s-ar asigura pragul prevăzut de lege pentru validarea referendumului, de 50% plus unu. Miza este una foarte importantă în aprobarea revizuirii Constituţiei. Este important şi momentul alegerilor europarlamentare. Fiind un an destul de consistent din punctul de vedere al luptei politice, s-ar putea să genereze o determinare din partea cetăţenilor, ceea ce ar face ca şi într-o singură zi să poată fi atins pragul de validare. Este o decizie politică, nu-mi aparţine. Eu aş merge pe variata organizării referendumului timp de două zile consecutiv.

- Cum aţi cataloga observaţiile Comisiei de la Veneţia? Pot fi ele armonizate fără probleme cu textul Constituţiei noastre?
Modul în care s-a lucrat în Comisia pentru Revizuirea Constituţiei este o garanţie a dialogului, a dorinţei de a îmbunătăţi textul tuturor propunerilor care se doresc a fi introduse în Legea Fundamentală. Cred că observaţiile reprezentaţilor Comisiei de la Veneţia sunt în atenţia noastră şi pot fi armonizate cu proiectul de lege. Oricum, nu vom merge pe o soluţie contradictorie, noi să vrem într-un fel, iar ei în altul. Această Comisie de la Veneţia este formată din experţi de notorietate în dreptul constituţional european. În plus, aceştia nu sunt afiliaţi politic, sunt profesori universitari, academicieni, oameni care au expertiză în acest domeniu la nivelul cel mai înalt. Astfel, orice opinie trebuie analizată cu mare atenţie şi inserată în textele existente. 

- Revenind la momentul alegerilor europarlamentare, ce candidaţi va propune UNPR la scrutinul din mai?
- UNPR va participa la alegerile pentru Parlamentul European pe listă comună cu PSD şi PC. Cu siguranţă vom avea candidaţi pentru aceste poziţii, deciziile vor fi luate săptămâna viitoare. Deocamdată, nu vreau să fac supoziţii. Cert este că unul sau chiar mai mulţi membri UNPR vor fi pe această listă, sper ca ei să fie şi validaţi de către cetăţeni.
- Raportul MCV, extrem de critic la adresa Parlamentului, a fost sau nu un electroşoc pentru deputaţi şi senatori?
- Nu sunt concluzii care să-i mulţumească pe parlamentari, poate mai puţin pe cei care îşi doresc o imunitate sporită în faţa anumitor instituţii. Pe lângă aspectele prezentate de către presă, ambasadele unor state importante şi instituţiile europene, consider că trebuie să ne aplecăm asupra concluziile care vor veni din partea Curţii Constituţionale (CC). Parlamentul are obligaţia ca textele pe care le promovează să fie în acord cu prevederile constituţionale şi vom vedea ce spune CC despre textele prinse în modificările la Codul Penal. Din punctul meu de vedere, nu consider necesar niciun fel de protecţie sporită sau super-imunitate pentru parlamentari. Personal, cred că ne putem aşeza în linie cu toţi cetăţenii, trebuie să avem drepturi, dar şi partea noastră de răspundere. Poate, o singură excepţie, referitoare la declaraţiile politice pe care le facem şi la votul pe care îl dăm. În aceste cazuri, un parlamentar nu poate fi condamnat pentru că votează sau gândeşte diferit faţă de colegii lui. Pentru asta nu ar trebui să existe o sancţiune.

-Atunci, cum pot fi obligaţi aleşii să respecte anumite principii morale sau de conduită decentă?
- Chiar astăzi (n.r. - ieri) am convocat o şedinţă a Comisiei pentru Regulament din Camera Deputaţilor, pe care o prezidez din luna decembrie. Tema a fost proiectul Codului de Conduită al deputaţilor. Din motive care ţin de condiţiile meteo, colegii din teritoriu nu au putut ajunge la şedinţă. Erau invitaţi şi reprezentanţi a peste 20 de ONG-uri. Şi cei de la Agenţia Naţională de Integritate ne-au comunicat că doresc să participe la dezbaterile din comisie, ceea ce este foarte bine. După ce vom pune proiectul Codului de Conduită în acord şi cu prevederile Comisiei de la Veneţia, îl vom vota, şi abia atunci vom şti exact cum trebuie să procedeze un senator sau un deputat. Este un motiv în plus pentru mai multă rigoare în activitatea unui parlamentar care nu trebuie să-şi construiască o cetate de protecţie în jurul său, ci, mai curând, să se pună în slujba celor care l-au ales.

- În prezent avem un cod de conduită al parlamentarilor?
Nu, nu există un astfel de regulament. Experienţa în această zonă nu este una consistentă nici măcar în ţări cu tradiţie democratică. Franţa l-a adoptat abia prin 2008-2009, Germania, tot cam atunci. Nici chiar în Parlamentul European (PE) nu există de multă vreme un astfel de cod de conduită. Chiar şi dl Zgonea ( n.r.-Preşedintele Camerei Deputaţilor) a declarat că este necesară adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect, dar nu oricum. Va trebui să parcurgem nişte etape, de la nivelul politic al nostru, apoi consultări cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia şi cu cei din PE. Eu sper că proiectul va fi dezbătut şi aprobat în această sesiune parlamentară. (a consemnat Adina Zancu) 

Principalele etape ale procesului de revizuire a Constituţiei
Până la alegerile europarlamentare, care vor avea loc, probabil, pe 25 mai, membrii Comisiei de Revizuirea a Constituţiei vor trebui să armonizeze textul proiectului cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. „Apoi, proiectul va trebui aprobat în cele două Camere, va trebui să existe avizul sau punctul de vedere al Curţii Constituţionale şi va trebi să fie şi o perioadă de promovare, de mediatizare. Este important pentru ca la momentul referendumului, votanţii să poată cunoaşte cât mai bine conţinutul proiectului”, a spus Emacu

Observaţiile Comisiei de la Veneţia
Cele mai multe dintre observaţiile Comisiei de la Veneţia fac referire la modificările prerogativelor preşedintelui şi la creşterea rolului Parlamentului. De exemplu, reprezentanţii Comisiei de la Veneţia recomandă eliminarea amendamentului care prezintă Parlamentul ca „for suprem de decizie” sau a modificărilor prin care orice referendum iniţiat de populaţie să aibă nevoie de votul majorităţii parlamentare. Totodată, Comisia de la Veneţia recomandă reanalizarea amendamentelor care stabilesc la ce reuniuni ale UE poate participa preşedintele ţării sau în ce situaţii poate acesta dizolva Parlamentul. Modificarea prin care doar Parlamentul ar putea cere urmărirea penală a unui ministru sau a premierului este considerată inoportună, de manieră să aducă „atingere sistemului judiciar şi egalităţii cetăţenilor”.