Anul schimbărilor în educaţia românească

 „Schimbare” este cuvântul care caracterizează cel mai bine anul care tocmai s-a încheiat * pentru învăţământul românesc, 2016 a marcat introducerea concursului pentru funcţiile de directori şi directori adjuncţi * tot în 2016 a fost schimbat şi ministrul Educaţiei

 Anul ce tocmai s-a încheiat poate fi caracterizat drept un an plin de evenimente şi mai ales plin de schimbări pentru educaţia românească. Cele mai marcante evenimente au fost introducerea concursului pentru posturile de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar, schimbarea ministrului Educaţiei, schimbările introduse la desfăşurarea examenelor naţionale sau structura anului şcolar. De asemenea, nemulţumirile sindicaliştilor din învăţământ au răsunat neîncetat pe străzi în anul 2016. Elevii români au obţinut rezultate deosebite la numeroase concursuri şi olimpiade naţionale, regionale şi internaţionale, dar şi la examenele naţionale, iar rata promovabilităţii a fost în creştere faţă de anul 2015.

Al 22-lea ministru al Educaţiei

Una dintre schimbările majore înregistrate în anul 2016 a vizat cel mai înalt scaun pe care îl poate ocupa o persoană în sistemul de învăţământ românesc. Astfel, după un mandat de şase luni cu multe reuşite, dar nu prea, ministrul de atunci, Adrian Curaj, a fost înlocuit, de către premierul Dacian Cioloş, cu Mircea Dumitru. Rector la Universitatea din Bucureşti şi membru în comisia care analizează plagiatele, prof. dr. Mircea Dumitru este, din vara anului trecut, cel de-al douăzeci şi doilea ministru al Educaţiei. Încă de la numirea în funcţie, principala controversă stârnită în jurul lui Mircea Dumitru a fost cea legată de poziţia acestuia în cel mai răsunător plagiat din istoria României, fiind cel care a constatat plagiatul premierului de atunci, Victor Ponta. Deciziile luate de Dumitru au fost dintre cele mai radicale. El este cel care a reintrodus concursul pentru funcţiile de conducere din şcoli.

Mult controversatul concurs care a speriat profesorii

După opt ani în care posturile de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar au fost ocupate prin numiri mai mult sau mai puţin politice, anul 2016 a marcat reintroducerea concursului pentru ocuparea acestor funcţii. Încă de la anunţarea concursului, controversele nu au încetat să se reverse asupra ministrului, dar şi asupra concursului propriu zis. Prima dintre acestea, şi una dintre cele mai răsunătoare, a fost a cadrelor didactice care considerau că decizia a fost luată prea din pripă, iar cele câteva zeci de zile puse la dispoziţie pentru pregătirea candidaţilor nu sunt suficiente Reamintim că anunţul cu privire la intenţia reintroducerii concursului a fost făcut la începutul lunii septembrie, iar prima probă a acestuia s-a desfăşurat, conform calendarului şi metodologiei, pe 12 octombrie. Deşi nemulţumirile din jurul ideii de concurs au fost numeroase, ministrul a fost consecvent, iar concursul s-a desfăşurat. Concursul a fost alcătuit din trei probe: o probă scrisă (test grilă cu 60 de întrebări) organizată la nivel naţional, proba interviului şi proba CV-ului. Spaima resimţită de cadrele didactice a fost evidentă atunci când s-a constat că dintre cele 9.047 de posturi scoase la concursul, peste 3.500 de posturi au rămas neocupate.

Proba scrisă a reprezentat piatră de încercare, candidaţii având de completat un test-grilă. Mulţi dascăli au fost nemulţumiţi de ceea ce li s-a cerut, în contextul în care s-au evaluat aptitudinile cognitive şi competenţele manageriale. Unii participanţi au afirmat că au identificat o serie de erori apărute la proba scrisă. Aceştia au susţinut că din 20 de subiecte, opt (cel puţin), sunt greşite sau numai parţial adevărate. În cele din urmă a trecut şi proba scrisă care a mai cernut din candidaţi, cei admişi prezentându-se la proba de evaluare a CV-ului şi la interviu.

Astfel, timp de aproape o lună, dascălii care doreau şi îndeplineau criteriile pentru a deveni directori participat la examinarea orală. Cei al căror CV a fost evaluat şi au trecut de aceasta probă, au mers mai departe la proba interviului. Dacă proba anterioară nu a trecut fără să isce controverse, ultimele două probe au fost contextul perfect pentru noi nemulţumiri. Candidaţii au reclamat imposibilitatea de a face contestaţii la probele orale.

Deşi a fost ca un drum plin de obstacole, concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi s-a finalizat în termenii prevăzuţi de Metodologie şi a spart ghinionul celor opt ani de numiri politice.

Tricolorul, pe podiumurile internaţionale

Deşi a fost un an greu în care s-au confruntat cu multe schimbări, elevii români au ţinut stindardul sus, obţinând numeroase medalii la competiţiile naţionale şi internaţionale. Steagul ţării a fluturat mândru peste graniţe de fiecare dată când, ambiţioşi şi perseverenţi, candidaţii români reuşeau să mai câştige câte o medalie. Dintre cele mai răsunătoare reuşite înregistrate de olimpicii români amintim: Olimpiada Internaţională de Geografie (două medalii de aur, o medalie de argint şi o medalie de bronz; lotul olimpic a fost coordonat de profesorii ieşeni Mihaela Cornelia Fiscutean şi Dorin Fiscutean), Olimpiada Internaţională de Fizică (două medalii de aur şi trei medalii de argint), Olimpiada Internaţională de Informatică (trei medalii de argint şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională de Matematică (cinci medalii de argint, dintre care una obţinută de elevul ieşean Ovidiu Avădanei şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională de Astronomie (trei medalii de aur, o medalie de argint şi trei medalii de bronz) sau Olimpiada Internaţională de ştiinţe pentru Juniori (o medalie de aur şi cinci medalii de argint).

Elevii români au purtat cu mândrie numele ţării şi la alte competiţii precum: Olimpiada Internaţională de Lingvistică (o medalie de argint şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională de Chimie (trei medalii de aur şi o medalie de argint – cel mai bun rezultat din istoria participării româneşti la această competiţie), Olimpiada Internaţională de ştiinţe ale Pământului (trei medalii de argint, dintre care una câştigată de elevul ieşean Tudor Pipirig şi o medalie de bronz), Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Tuymaada (două medalii de aur, cinci de argint, două medalii de bronz şi o menţiune), Balcaniada de Geografie (o medalie de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz) sau Turneul Internaţional de Informatică Shumen (trei medalii de aur, trei de argint şi o medalie de bronz).