Bugetul Educaţiei din 2017, sub lupa sindicaliştilor ieşeni

 Deşi încă nefinalizat, bugetul acordat Ministerului Educaţiei pentru anul 2017 pare să mulţumească majoritatea sindicaliştilor ieşeni * la începutul anului Guvernul a aprobat majorarea cu 700 de lei a costului per elev şi a promis majorări salariale totale de 50%

 

 Deşi încă nefinalizat, proiectul de buget pentru anul 2017 vehiculat în spaţiul publice a stârnit numeroase reacţii de la cei implicaţi şi vizaţi. Ca niciodată însă, în ceea ce priveşte bugetul alocat Ministerului Educaţiei, sindicaliştii ieşeni sunt însă mulţumiţi şi liniştiţi, afirmând la unison că acesta este în creştere şi că nu afectează sistemul de învăţământ.

Citește și Întâlnire de gradul zero în mediul universitar ieşean

Două ministere în unul

Trebuie să menţionăm faptul că aşa zisa scădere a bugetului pentru educaţie cu aproape 7% (de la 8,9 miliarde în 2016 la 8,2 miliarde în 2017) nu este chiar o diminuare, ci o mutare. Mai exact, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării ştiinţifice (MENCS) a fost divizat în două ministere distincte: Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI). „Această presupusă reducere a bugetului are loc pentru că domeniului cercetării i-a fost alocat un minister distinct. Cu alte cuvinte, nu mai face parte din Ministerul Educaţiei; motiv pentru care fondurile care înainte le primea cercetarea ca parte integrantă a Ministerului Educaţiei se duc acum spre Ministerul Cercetării şi Inovării. Această schimbare nu ne afectează, pentru că nu a fost luat niciun ban de la educaţie, ci pur şi simplu au fost speraţi banii pentru cercetare”, a declarat Violeta Amariei, preşedintele Sindicatului „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Mai mult decât atât, potrivit liderului unui sindicat ieşean, bugetul pentru educaţie a fost majorat, în niciun caz scăzut. „De la Ministerul Educaţiei a dispărut cercetarea, care a devenit minister distinct - Ministerul Cercetării şi Inovării. Aşadar a rămas doar Ministerul Educaţiei Naţionale, la care vă pot confirma că au fost alocate 5,43 de miliarde în plus pentru învăţământul preuniversitar şi universitar. Aceşti bani cuprind majorările salariale prognozate de Guvern, şi anume de 15% din februarie şi de 20% din iulie”, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi.

Citește și Concurs de istorie pentru liceeni

 

Creşterea bugetară, unica opţiune

Dacă luăm în calcul măsurile deja adoptate, cum ar fi creşterea costului standard per elev (majorat de la 3.043 la 3.740 lei/an, la începutul lunii ianuarie) şi promisiunile făcute, precum majorările salariale cu 50%, este lesne de înţeles că bugetul pentru Ministerul Educaţiei nu trebuie să aibă un altfel de parcurs, decât ascendent. „Proiecţia bugetară a Educaţiei pentru anul 2017 nu are cum să scadă, din contra, ea va creşte. Iar această creştere este obligatorie pentru a putea justifica majorarea finanţării per elev şi creşterile salariale promise încă de anul trecut. Aceste două măsuri nu pot avea loc fără majorarea bugetului, altfel, până la sfârşitul lunii august, Ministerul Educaţiei nu ar mai avea niciun ban. Aşadar, nu îmi fac probleme în acest sens. Fie că majorarea bugetului va fi prevăzută încă de la bun început, fie că vor exista anumite rectificări bugetare pe parcursul anului, per total, la sfârşitul anului, bugetul va creşte. Este responsabilitatea Guvernului să acopere în buget bani necesari pentru toate măsurile promise şi preconizate”, a declarat Mirel Pristavu, preşedintele Sindicatului Învăţământ „Spiru Haret” din Iaşi.

Necesitatea acordării a 6% din PIB, Educaţiei

Chiar dacă bugetul pentru educaţie a fost mărit, acesta nu rezolvă, totuşi, toate problemele existente în sistemul de învăţământ românesc. De departe, cea mai gravă este problema infrastructurii şcolare învechite, rudimentare şi precare, existentă mai ales în zonele rurale. „Nu putem vorbi de reducerea bugetului pentru educaţie. Însă, putem vorbi despre faptul că sistemul de învăţământ are nevoie de alocarea unor sume mult mai mari destinate, în special, infrastructurii şcolare. În momentul de faţă sunt unităţi de învăţământ, mai ales în mediul rural, cu vechime de peste 40 de ani care implică riscuri mari pentru sănătatea şi integritatea fizică a elevilor şi a cadrelor didactice. De aceea milităm pentru alocarea a 6% din Produsul Intern Brut pentru Educaţie. Considerăm necesară această măsură, ea putând rezolva o parte dintre probleme întâlnite la nivelul infrastructurii şcolare”, a completat Laviniu Lăcustă. 

 

„Fără majorarea bugetului, până la sfârşitul lunii august, Ministerul Educaţiei nu ar mai avea niciun ban” - Mirel Pristavu, preşedintele Sindicatului Învăţământ „Spiru Haret” Iaşi