Educaţia „gratuită” a copilului costă, anual, 3.093 lei

* cu o săptămână înaintea începerii unui nou an şcolar, suma pe care părinţii trebuie să o aloce suplimentar este dublă comparativ cu anul 2010 * în ciclul primar, părinţii plătesc, în medie, 2.545 lei anual, în gimnazial - 3.083, iar dacă elevul este la liceu, părintele trebuie să scoată din buzunar 3.647 lei, arată datele ultimului raport sociologic al Organizaţiei Salvaţi Copiii

Finanţarea deficitară a învăţământului, multiplele reforme începute şi abandonate pe traseu au făcut ca, în doar opt ani, costurile ascunse ale educaţiei să se dubleze - în medie, de la 1.490 lei de copil la 3.093 lei, potrivit ultimei cercetări realizate de Salvaţi Copiii România. Decontul îl plătesc părinţii, iar copiii ale căror familii nu au resursele financiare necesare sunt mult mai vulnerabili şi discriminaţi din start.

În 2010, studiul realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii arăta, în premieră, că educaţia este, în România, gratuită doar în teorie - în practică, părinţii erau nevoiţi să achite costuri care nu apăreau în nicio lege şi reformă a educaţiei şi pentru care, în proporţie covârşitoare, nu primeau nicio chitanţă.

În medie, suma pe care elevul o aducea de acasă, pentru a beneficia de educaţie era, atunci, de 1.490 de lei.

„Copii mari, costuri mari”

În ciclul primar, părinţii plătesc, în medie, 2.545 lei anual, în gimnazial 3.083, iar dacă elevul este la liceu, părintele trebuie să scoată din buzunar 3.647 lei.

Cei mai mulţi bani pe care părinţii îi scot din buzunar pentru ca elevul să primească educaţie de calitate se duc pe materiale didactice – rechizite, dotarea sălilor de clasă, manuale.

Lipsa resurselor umane, calitatea precară a materialelor didactice şi starea critică în care se află şcolile – de la tavane şi bănci până la pază şi dotarea laboratoarelor – i-au determinat pe părinţi să dubleze şi efortul pedagogic, prin meditaţii contra cost.

Totodată, potrivit ultimelor cercetări, procentul celor care apelează la meditaţii plătite la materiile studiate în şcoală (nu au fost incluse aici cursuri extracurriculare) a crescut de la 24% la 40%, iar costul acestora a crescut şi el, pe măsura inflaţiei - de la aproximativ 1.350 de lei media anuală în 2010, la peste 1.850 lei în 2018, faţă de anul 2010.

Fondul clasei rămâne unul dintre costurile neoficiale ale educaţiei - deşi procentul părinţilor care îl achită a scăzut, el rămâne o constantă a şcolii româneşti - 56% dintre părinţi, comparativ cu 72% în 2010, contribuie la acest fond.

Fondului clasei i se adaugă, pentru 28% dintre părinţi, şi un alt „fond”, al şcolii, care creşte semnificativ costul ascuns al educaţiei.

Au apărut şi categorii noi de costuri, cum sunt cele asociate programelor de after school, a căror incidenţă era semnificativ mai scăzută acum opt ani.

Mai mult decât atât, aproximativ 90% dintre părinţii ai căror copii sunt parte a astfel de programe suportă integral costurile, indiferent că sunt desfăşurate în instituţii publice sau private.

„Educaţia nu trebuie să fie un lux”

Costul ridicat al acestor programe reprezintă una dintre problemele majore ale sistemului educaţional românesc, cauzând discriminări succesive şi vulnerabilizarea suplimentară a copiilor care provin din medii socio-economice vulnerabile. „Accesul egal al copiilor la educaţie de calitate este un beneficiu pentru întreaga societate. De aceea, condiţionarea financiară a participării la programe de suport educaţional constituie un factor de discriminare extrem de grav, pentru că sunt astfel dezavantajaţi tocmai acei copii care au nevoie de ajutor. În acest fel, decalajele sunt adâncite, iar sărăcia educaţională devine un statut social permanent. Singura cale de a garanta integrarea socială de calitate este accesul la educaţie. Salvaţi Copiii face eforturi constante pentru ca programul Şcoala după Şcoală să fie implementat la nivel naţional, cu prioritate crescută acolo unde sunt copii care au nevoie de tot suportul pedagogic pentru a putea rămâne în şcoală. Educaţia nu trebuie să fie un lux, ci, aşa cum prevede şi legea, un drept universal şi neîngrădit, pentru toţi copiii ”, spune Gabriela Alexandrescu, Preşedintele Executiv Salvaţi Copiii România.

Zeci de mii de copii abandonează, anual, şcoala

În ceea ce priveşte abandonul şcolar, în anul şcolar 2013-2014, 25.891 copii au abandonat învăţământul primar şi gimnazial, în anul şcolar următor (2014 – 2015), numărul a crescut la 34.293, pentru ca în 2015-2016, numărul copiilor în această situaţie să ajungă la 30.504.

Abandonul în rândul celor din învăţământul liceal şi profesional - 23.290 elevi au abandonat studiile în anul şcolar 2013-2014, lor li se adaugă 27.225 de elevi în anul şcolar următor, 2014-2015, şi 26.722 în anul şcolar 2015-2016.

Organizaţia Salvaţi Copiii România reia astfel apelul către autorităţi, să asume ca prioritate a agendei guvernamentale educaţia şi dreptul fiecărui copil de a rămâne în şcoală, prin garantarea programului „Şcoala după Şcoală” în fiecare unitate de învăţământ, astfel încât abandonul şcolar să poată fi corectat, înainte de a deveni cronic şi cu efecte dezastruoase pentru întreaga societate. Florentina SANDU