Evoluţia Bacalaureatului de-a lungul timpului

 * absolvenţii de liceu susţin în perioada aceasta examenul de Bacalaureat * de-a lungul timpului, însă, Bac-ul a fost marcat de schimbări extreme * dacă în trecut reprezenta cu adevărat examenul maturităţii, în prezent, accentul se pune pe găsirea cât mai multor metode de fraudare

 

 Examenul de Bacalaureat reprezintă una dintre principalele forme de evaluare româneşti şi toţi elevii de liceu, încă din primii ani, parcurg studiile liceale cu gândul la această etapă. Nu la fel de mulţi ştiu, însă, modificările continue prin care a trecut această formă de evaluare.

Originile Bacalaureatului

„Examenul de maturitate”, aşa cum a fost numit prima oară Bacalaureatul, a fost introdus pentru prima oară în sistemul de învăţământ din România în anul 1925, de către dr. Constantin Angelescu, Ministru al Instrucţiunii Publice (echivalentul Ministrului Educaţiei de astăzi). Bacalaureatul îşi are originile, însă, în Franţa anului 1801, într-un decret semnat de Napoleon Bonaparte. „Scopul acestui examen este de verifica cunoştinţele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante şi mai ales de a dovedi influenţa studiilor făcute asupra formării şi cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecţiona dintre absolvenţii liceului pe acei cari dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare”, se precizează în Art. 21 din Decretul de Promulgare Nr. 1 772 din 8 iunie 1929.

În trecut, examenul de Bacalaureat era tratat cu foarte mare seriozitate, elevii privindu-l ca pe un pas crucial în viaţa lor „Examenul de Bacalaureat l-am tratat ca pe un examen al maturităţii. Am simţit că mi s-a oferit şansa să demonstrez că 12 ani de şcoală n-am ocupat o bancă degeaba. A fost vorba şi de a mă ridica la aşteptările dascălilor care au investit timp şi foarte multă răbdare. A fost un mod de a le mulţumi lor (profesorilor, n.r.) pentru tot efortul depus. Eu cred că devotamentul unui profesor faţă de meseria lui se oglindeşte în rezultatele elevilor. Totodată, a fost un examen important, care a făcut diferenţa între mine şi colegii mei. Parcursul educaţional prelungit nu este pentru toată lumea”, a declarat Ioana, absolvent al examenului de Bacalaureat în anul 2000.

Câţi miniştri ai educaţiei, tot atâtea schimbări

În ultimii ani, examenul de Bacalaureat a cunoscut o serie de modificări drastice, menite fie să-l aducă în actualitate, fie să-i redea exigenţa din trecut, de la modificarea numărului de probe, la modificarea metodologiei de susţinere. Astfel, în anul 1999 s-a decis ca examenul să se dea la şase discipline, faţă de patru, câte erau până în anul respectiv. În 2003, subiectele de la Bacalaureat au fost de tip grilă, motiv pentru care la probele orale absolvenţii de liceu nu primeau note, ci calificativul „admis” sau „respins”, ajungându-se ca, până la urmă, un an mai târziu să se revină la notarea probelor orale. „Eu fac parte din generaţiile care aveau ca opţiune la Bacalaureat sportul. Bineînţeles că asta am şi ales, celelalte opţiuni: Fizică, Chimie, Biologie nu erau printre preferatele mele. Şi am ales sportul, deşi în clasa a IX-a nu eram în stare să fac mai mult de 4 flotări. La BAC am ales, surprinzător, şi proba de flotări. Am trecut însă proba aceasta şi toate celelalte, cu brio. De câţiva ani, proba de educaţie fizică nu se mai numără printre probele de Bacalaureat. Cred că ar trebui reintrodusă, ar mai dezlipi tinerii de tablete şi laptopuri”, a declarat Mihai, absolvent al examenului de Bacalaureat în anul 1997.

În anul 2006 s-a decis ca modele de subiecte să fie publicate pe internet, pentru a se evita fraudarea lor. „Am făcut parte din prima generaţie care a avut 100 de variante la fiecare materie publicate pe internet. Au fost publicate cu vreo patru luni înainte de examen şi, atât eu, cât şi colegii mei, eram disperaţi să facem cât mai multe variante, ca să fim siguri că am trecut prin toate şi că o să luăm note bune. A fost stres mult. N-aş mai vrea să dau BAC-ul vreodată. E bine să îl promovezi”, a declarat Denis, antreprenor care a susţinut examenul de Bacalaureat în anul 2006.

În anul 2010, Ministrul Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu, intenţiona să micşoreze numărul probelor de examen de la şapte la trei, dar şi locul de organizare a acestora, din şcoli la universităţi. Şi anul 2011 este unul de referinţă în istoria acestui examen, atunci fiind introdus, pentru prima dată, sistemul de monitorizare video al probelor scrise. „Mă pregătesc pentru BAC, dar nu mă stresez foarte tare. De probele de evaluare a competenţelor nu îmi este frică deloc, sunt sigură că o să le trec fără probleme, singurul efort pe care în depun este pentru probele scrise. Nu cred că Bacalaureatul este un examen de speriat. Este o etapă firească în parcursul academic al fiecăruia”, a precizat Miruna, unul dintre absolvenţii de liceu care vor susţine examenul de Bacalaureatul anul acesta. 

 

* * *

„Eu fac parte din generaţiile care aveau ca opţiune la Bacalaureat sportul. (...) De câţiva ani, educaţia fizică nu se mai numără printre probele de Bacalaureat. Cred că ar trebui reintrodusă, ar mai dezlipi tinerii de tablete şi laptopuri” - Mihai, absolvent al Bacalaureatului în 1997

 

* * *

„Examenul de Bacalaureat l-am tratat ca pe un examen al maturităţii. Am simţit că mi s-a oferit şansa să demonstrez că 12 ani de şcoală n-am ocupat o bancă degeaba” - Ioana, absolventă a Bacalaureatului în 2000

 

VEZI AICI ANUNȚURI IMOBILIARE

VEZI AICI ANUNȚURI MATRIMONIALE 

VEZI AICI ANUNȚURI IMOBILIARE ÎNCHIRIERI