Licee de elită fără săli sau terenuri de sport

Săli de sport în spaţiul unor clase, terenuri improvizate, investiţii lăsate în paragină în ultimii ani, toate blochează entuziasmul orelor de sport. Cel mai adesea în mediul rural, dar chiar şi în buricul târgului, la tot pasul se găsesc impedimente în calea acestei discipline şi a unei vieţi sănătoase. 

Tendinţa de îngrăşare a copiilor prea obişnuiţi cu statul în bănci şi în faţa calculatorului ar mai putea fi stopată dacă timpul, cheful şi spaţiul la orele de educaţie fizică şi sport le-ar permite acestora o mai bună desfăşurare. La binele lor se gândesc, în teorie, reprezentanţii Ministerului Educaţiei care promit că, până în 2018, vor introduce în programa şcolară patru ore de sport pe săptămână pentru toţi elevii. Bineînţeles, pentru realizarea visului ar trebui să se finalizeze o sumedenie de investiţii lăsate în paragină, plus alte mii de planuri ce zac încă la nivel de schiţă pe hârtie. Fără a mai vorbi despre numărul mare de profesori şi de salarii care s-ar adăuga, nici despre riscul ca programul elevilor să se aglomereze peste măsură.
Practic vorbind, în România mai sunt încă multe unităţi de învăţământ în care sportul se face pe holuri, printre bănci, în cantine sau în săli de clasă. Numai la nivelul judeţului Iaşi, din 227 de şcoli cu personalitate juridică, doar 155 au săli de sport – şi acelea, în multe cazuri, improvizate. Acest lucru, fără a mai pune la socoteală structurile – corpuri de şcoală fără personalitate juridică, în care învaţă mii de copii.

Performanţă în sport, în condiţii de toată jena
Tindem să spunem că răul acesta se petrece doar în mediul rural sau în şcolile mărunte, de cartier. Totuşi, Iaşul se poate „mândri” chiar şi cu un liceu de elită în care sportul se face într-o sală de clasă. La Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, peste 1.200 de elevi fac, în perioadele friguroase, orele de educaţie fizică într-o sală ce aduce a cutie de chibrituri. „Este o situaţie pe care noi am semnalat-o de ani de zile. Din păcate, lipsa fondurilor atrage după sine această problemă. Până când se va rezolva ceva, elevii fac sport prin rotaţie în săliţa aceea şi pe teren, când e vreme bună”, povesteşte Sorin Ivaşcu, profesor de educaţie fizică la Liceul „Alecsandri”.
O altă situaţie nefirească se întâlneşte la Liceul de Informatică „Gr. Moisil”. Aici, sală de sport există, dar terenul este învechit şi imposibil de folosit din 2008 – de când pe locul lui tronează materiale de construcţie. În viitor, partea de clădire lăsată azi în paragină se va transforma într-un nou corp de şcoală. „Proiectul pe care-l avem presupune şi amenajarea unui teren de sport adecvat normelor europene, modern şi cu toate dotările. Însă, chiar şi cu toate condiţiile de până acum, noi avem copii buni şi profesori care se ocupă de ei, demonstrând că se poate face performanţă, indiferent de context”, zâmbeşte amar Carmen Losonczy, directorul Liceului de Informatică. Performanţa la care se referă nu este deloc de neglijat, având în vedere că echipa de baschet de la gimnaziu a câştigat, de curând, locul I pe zona Moldovei şi locul IV la nivel naţional, iar echipa de la liceu a luat locul II pe zona Moldovei!
Din fericire, la orice pas se arată că pe elevii şi pe profesorii buni nimic nu-i poate opri. Din nefericire, unii dintre mai-marii noştri conştientizează acest lucru şi-şi permit să stea pe tânjală. Mai e mult până când, la ţară, elevii nu vor mai juca fotbal cu găinile, pe acelaşi teren. Mai e mult chiar şi la oraş, până când elevii vor putea fi crescuţi cu maxim interes şi cu drag de orele de sport – în condiţii demne de anul 2014. Anda PINTILIE

***

„În şcolile din Iaşi nu avem nicio sală de sport în construcţie la momentul acesta” – Bogdan Neculau, inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi

***

155 – acesta este numărul sălilor de sport din Iaşi, din 227 de şcoli cu personalitate juridică