Precizările oficialilor despre programa şcolară de tip „SMS”
Dimensiune font:
După săptămâni întregi de controverse legate de programele şcolare, în special de cea la Limba şi literatura română, cadrul didactic care a coordonat elaborarea programei a venit cu lămuriri * autorii clasici nu vor fi înlocuiţi cu SMS-uri, dar nici nu vor ajunge pe băncile elevilor împotriva voinţei acestora
Coordonatorul grupului de lucru pentru elaborarea programei la Limba şi literatura română din Ministerul Educaţiei Naţionale, prof. Mina Maria Rusu, a explicat logica din spatele formulării programei şi a eliminării obligativităţii studierii operelor marilor clasici. Astfel, potrivit cadrului didactic, scopul programei şcolare este comunicarea în limba maternă, sensibilizarea şi exprimarea culturală, lucruri care pot fi puse în practică prin apelarea la sugestii şi nu la liste obligatorii, pe care elevii să le memoreze mecanic. „Eu, ca dascăl, trebuie să dau posibilitatea copiilor din clasa mea eterogenă să poată să vadă patru-cinci cărţi pe care eu, profesor, le recomand. El va citi sau va frunzări cărţile şi va şti că, din patru cărţi, una i s-a potrivit sau poate două”, a declarat profesorul universitar, inspector general în cadrul Direcţiei Generale Învăţământ Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei.
Citește și Un student la Medicină a lăsat fără cuvinte juriul unui congres internaţional
„Nu vreau să îl fac dependent pe profesor de un şablon”
Mai mult decât atât, coordonatorul grupului de lucru a explicat că profesorul nu trebuie să fie dependent de un şablon, ci trebuie să fie flexibil şi să se adapteze nevoilor şi specificului fiecărei clase şi grupe de elevi. „Lista este o sugestie, aşa cum a fost concepută, este la alegere, nu vreau să îl fac dependent pe profesor de un şablon. El, profesorul, este absolvent de filologie şi are totodată practică pedagogică. El ştie exact ce lectură le-ar plăcea copiilor lui şi pe aceea o va alege prima. Şi a doua va fi tot una de gustul copiilor. Aşa, uşor, uşor, cu lecturi plăcute, copiii vor descoperi plăcerea lecturii şi apoi ar putea citi şi o lectură mai dificilă. Mai mult, suportul după care citesc este diferit, poate fi chiar şi internetul. Nu trebuie să dau o listă pe care s-o înghită nemestecat. De aceea, învăţăm romanul şi nu pornim de la numele unui roman. Limba română este singura disciplină care îmbină rigoarea ştiinţei cu frumuseţea artei. Lectura în sens larg înseamnă literatură ştiinţifică, beletristică, SMS. Datoria mea de dascăl este să îl ajut pe elev să capete pasiune pentru citit şi să scrie corect, chiar dacă scrie un SMS sau lecţia de la geografie”, a explicat Mina Maria Rusu.
Inspectorul şcolar a mai precizat că pentru narativul literar şi descriptivul literar, se vor selecta, în primul rând, texte literare de bază, din operele autorilor clasici ai literaturii române. „Profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să sprijine formarea competenţelor specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte următoarele criterii: valoric, estetic, formativ şi adecvare la vârsta elevilor”, a completat Mina Maria Rusu.
* * *
Sugestii de lectură pentru elevii cu vârsta cuprinsă între 12 - 15 ani:
Nivelul 1: Mihai Eminescu, Făt -Frumos din lacrimă (1870); Ioan Slavici, Zâna Zorilor (1872); Ion Creangă, Amintiri din copilărie (1881); Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor (1882); Arthur Conan Doyle, Ogarul din Baskerville (1892); Emil Gârleanu, Cea dintâi durere (1907); Tudor Arghezi, Cartea cu jucării (1931); J.K. Rowling, Harry Potter şi Piatra Filozofală (1997).
Nivelul 2: Mihail Sadoveanu,Ţara de dincolo de negură (1926); J.R.R. Tolkien, Hobbitul (1937); Ionel Teodoreanu, În casa bunicilor (1938); Radu Tudoran, Toate pânzele sus! (1954); Alexandru Mitru, Legendele Olimpului (1960); Vasile Voiculescu, Şarpele Aliodor/Ciorbă de bolovan (1966); Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă? (1967); Mark Haddon - O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii (2003).
Nivelul 3: Ioan Slavici, Popa Tanda (1881); I.L. Caragiale, Două loturi (1901); Barbu Delavrancea, Hagi Tudose (1903); Ionel Teodoreanu, La Medeleni (1925); George Orwell, Ferma Animalelor (1945); Anne Frank, Jurnalul Annei Frank (1955); Alexandru Mitru, Din marile legende ale lumii (1963); Horia Aramă, Planeta celor doi sori (1986).
Nivelul 4: Alexandru Odobescu, Doamna Chiajna (1860); Mihail Sadoveanu, Neamul Şoimăreştilor (1915); Mihail Sadoveanu, Baltagul (1930); Dalton Trumbo, Johnny Got His Gun (1939); Grigore Băjenaru, Cişmigiu &Co (1942); Antoine de Saint-Exupery, Micul Prinţ (1943); Constantin Chiriţă, Cireşarii (1964); Mircea Cărtărescu, Enciclopedia Zmeilor (2005).
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau