Primele statistici ale evaluării la clasa a VI-a

Peste 8.500 de copii de clasa a VI-a şi-au verificat competenţele din aria curriculară „Limbă şi comunicare”. Deşi au trecut deja peste trei luni de la Evaluarea Naţională de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, rezultatele nu au fost făcute publice, conform Metodologiei-cadru.  

Primele statistici ale rezultatelor pe care le-au obţinut elevii claselor a VI-a la Evaluarea Naţională au fost prezentate la Consfătuirea Judeţeană a Profesorilor de Limba şi Literatura Română – septembrie 2014. 8.527 elevi de clasa a VI-a şi-au testat pe 5 iunie cunoştinţele din aria curriculară „Limbă şi Comunicare” - limbile română şi străină. Dintre aceştia, cei mai mulţi - 5.413 - provin de la unităţi de învăţământ din mediul rural. De asemenea, 21 de tineri au susţinut evaluarea pe baza testelor elaborate de Waldorf, precum şi alţi 21 de elevi cu cerinţe educative speciale au rezolvat subiecte adaptate. Statistica a fost realizată pentru fiecare dintre cei zece itemi, majoritatea elevilor clasându-se în sfera „punctajului parţial”. Cel mai uşor subiect pentru tinerii de la oraş a fost itemul şase, pe care 2.342 de elevi l-au rezolvat perfect, în timp ce cel mai greu a fost punctul numărul nouă, 450 obţinând punctaj zero. Pentru elevii de la sat, cel mai uşor a fost subiectul şapte, 2.255 dintre ei obţinând punctajul maxim. Pe de altă parte, cele mai mari bătăi de cap le-au fost date de ultimul subiect, peste 1.750 nereuşind să-l rezolve.

Unele cerinţe sunt neconcludente
De asemenea, alături de punctajele pe care le-au obţinut elevii, inspectorii de specialitate din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi au prezentat şi aspectele ce trebuie îmbunătăţite. Astfel, atenţia a fost atrasă asupra acurateţii formulării unor itemi, în sensul evitării cerinţelor neconcludente, testul conţinând subiecte atât în limba română, cât şi în limba de circulaţie internaţională pentru care s-a optat. „Reglarea prin curriculum a posibilităţilor derulării la clasă a unor lecţii/activităţi didactice interdisciplinare, care să permită familiarizarea elevilor cu acest mod de explorare şi evaluare a conţinuturilor învăţării”, este un alt punct important pentru următoarea evaluare. Pe de altă parte, o problemă este şi perioada în care acestă testare se desfăşoară, suprapunerea acesteia cu orarul şcolii determinând suprasolicitarea cadrelor didactice participante.

Rezultatele doar pentru părinţi şi profesori
Conform „Metodologiei de organizare a Evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a”, rezultatele pe care le-au obţinut sunt valorificate la nivelul unităţii de învăţământ, o centralizare a datelor fiind realizată şi la nivel naţional. Astfel, pe baza acestora urmează a fi elaborate planuri individualizate de învăţare, precum şi stabilirea stadiului formării şi dezvoltării competenţelor evaluate. „Nu se doreşte o ierarhizare a elevilor, ci o verificare a competenţelor dobândite şi, acolo unde sunt lipsuri, să se acţioneze pentru a veni în sprijinul viitorului tinerilor. În ceea ce-i priveşte pe elevi, aceştia nu au avut motive să se simtă stresaţi, mai mult, cred că au perceput Evaluarea Naţională ca pe orice altă testare la nivel de clasă”, a precizat Adriana Istrimschi, directorul Şcolii Generale nr. 15 „Ştefan Bârsănescu”.

Andreea IGNEA

***
Evaluarea Naţională la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a a fost organizată în anul şcolar 2013-2014 pentru prima dată, notele nefiind trecute în catalogul clasei sau făcute publice, ci urmând a fi evaluate şi centralizate la nivel naţional în vederea elaborării de măsuri pentru ameliorarea rezultatelor învăţării

***
8.527
Acesta este numărul de elevi de clasa a VI-a din judeţul Iaşi care au susţinut proba din aria curriculară „Limbă şi Comunicare” din cadrul Evaluării Naţionale la finalul clasei. De asemenea, a fost organizată şi o probă pentru evaluarea competenţele dobândite din aria curriculară „Matematică şi ştiinţe ale naturii”