Şcoala – valori şi devenire

Dimensiune font:

| 14-06-2013 02:07

Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” Hârlău

Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” este continuatorul direct al Şcolii de băieţi „Ştefan cel Mare” din Hârlău, care a luat fiinţă în anul 1856, plasându-se într-o prestigioasă tradiţie a învăţământului din zonă, având în vedere că Alexandru Lăpuşneanu înfiinţa, în 1551, Colegiul din Hârlău, prima unitate laică de învăţământ de grad mediu din Moldova.

Între 1881-1944, Şcoala de băieţi „Ştefan cel Mare” Hârlău funcţionează fără întrerupere, într-un nou local, aproape de biserica „Sf. Dumitru” din Hârlău. La început elevii au fost împărţiţi în patru clase (1856), până în 1949. Reforma învăţământului din 1948 şi creşterea demografică au determinat înfiinţarea în 1949 a Şcolii Generale de 7 ani, iar în anii 1952-1953 ia fiinţă Şcoala Medie Mixtă de zece ani, când sunt admişi în clasa a VIII-a 88 de elevi. În 1965, Şcoala Medie va deveni liceu de cultură generală, iar din 1974 se numeşte Liceul real – umanist cu 12 clase. În 1977, prin desfiinţarea liceelor real–umaniste, liceul nostru devine liceu industrial de chimie, sub patronajul Ministerului Industriei Chimice.

În 1990, ca urmare a tradiţiei învăţământului în Hârlău şi având în vedere că este continuatorul Şcolii de băieţi „Ştefan cel Mare”, prin ordinul 458167/1990 al Ministerului Învăţământului şi Ştiinţei liceul va purta denumirea de LICEUL TEORETIC „ŞTEFAN CEL MARE”.

Din toamna anului 2011, liceul s-a transformat în colegiu, datorită tuturor realizărilor profesionale, competiţionale, dar şi resurselor materiale, istoricului în care se regăsesc mari personalităţi şi proiecte angajate de şcoală. În prezent, colegiul, pe lângă patru colective de gimnaziu, are 29 de clase liceale de profil real şi umanist, cu specializări în informatică, filologie, economie, ştiinţe sociale, ştiinţe ale naturii. Colegiul dispune de laboratoare de informatică, de fizică, chimie, biologie, geografie, cabinet psihologic, sală de sport, bibliotecă dotată cu peste 20.000 de volume, o sală multimedia, două reţele de calculatoare conectate la reţeaua de Internet.

În şcoală învaţă 860 elevi care beneficiază de suportul a 47 cadre didactice, din care cu gradul didactic I – 17 (patru profesori având titlul de doctor în disciplina predată), gradul didactic II - opt, gradul didactic definitiv – nouă, debutanţi – 12.

Din anul 2006, la iniţiativa catedrei de matematică, în parteneriat cu I.S.J. Iaşi şi Asociaţia Recreaţii matematice, se organizează Concursul Naţional „Micii Matematicieni”, dotat cu diplome şi premii, care cunoaşte de la an la an o participare tot mai largă, iar din 2007 apare şi revista de matematică cu acelaşi nume.

Catedra de limba şi literatura română din colegiu a organizat, începând cu 2 decembrie 2006, concursul omagial „Cezar Petrescu”, cinstind astfel memoria scriitorului interbelic născut la Hodora – Cotnari.

Din 2010 activează Asociaţia Sportivă Şcolară OLIMPIA, care a demonstrat capacitatea de a obţine performanţe deosebite.

Elevii şcolii au fost antrenaţi să participe la olimpiadele şi concursurile şcolare pentru majoritatea disciplinelor, la etapele judeţene şi naţionale, unde au obţinut premii şi menţiuni.

Şcoala a generat mari personalităţi ale vieţii culturale, artistice, medicale şi ştiinţifice româneşti, între care: Vasiliu Titu (1885-1961), urmaş al savantului Victor Babeş, fondatorul şcolii de anatomie patologică din Cluj, doctor în medicină şi chirurgie, Gheorghe Leahu, directorul Teatrului Naţional din Timişoara (1956-1970), Lucia Ţibuleac, solistă a Operei Române din Bucureşti, Ioan Emanoil Gandrabura, profesor universitar la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de geografie şi geologie, Natan Cohen, profesor la Universitatea ,,Ben Gurion” din Negev, Israel, Carol Iancu, prof. univ. dr., profesor de istorie contemporană titular de catedră, Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (Franţa), Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş–Bolyai” Cluj şi al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, Iacob Marcovici, profesor asistent la Institutul de obstetrică şi ginecologie din Oregon, Ohio, SUA, Rodica Luca Tudorache, prof. univ. dr., Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iaşi.

Sperăm că viitorul va confirma valoarea şcolii noastre şi va da alte nume de referinţă în spaţiul cultural şi ştiinţific naţional. Elevii de astăzi, absolvenţii de mâine, vor fi astfel mărturia trecerii printr-o instituţie de învăţământ cu tradiţie, deschisă la provocările lumii contemporane.

Director,

Prof. Aurel Neicu

Liceul Teoretic „Ion Neculce” Târgu-Frumos

Între anii 1892-1894 a fost construită în Târgu-Frumos, pe strada principală Cuza-Vodă, o şcoală cu patru săli de clasă, o sală-atelier, una pentru material didactic, arhivă şi cancelarie, actualmente Corpul A al Liceului Teoretic „Ion Neculce“, ridicată cu bani proveniţi din veniturile pădurii Stroieşti-Laiu, oferiţi de către Ecaterina Stârcea pentru ridicarea şi iniţierea şcolilor din oraş.

Iniţial, acest edificiu a servit ca şcoală de băieţi, iar până la Primul Război Mondial au absolvit cursurile 891de elevi. Această şcoală, considerată azi monument istoric, în faţa căreia se află Monumentul eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial, şi-a continuat activitatea în perioada interbelică, având doar nivel gimnazial. După război, se înfiinţează şi clase de liceu, iar în 1970 existau 17 săli de clasă. Odată cu creşterea populaţiei şcolare, spaţiul de învăţământ se extinde, între 1970-1971 ridicându-se o nouă clădire, lângă care s-au construit căminul şi cantina, care puteau primi în jur de 120 de elevi. Din anul 1976 devine liceu industrial cu profil mecanic, industrie uşoară, construcţii, agricol, chimie. În 1979, din acest liceu s-au desprins clasele gimnaziale care s-au constituit într-o şcoală separată, astăzi Şcoala cu clasele I-VIII „Garabet Ibrăileanu”. Începând cu anul 1990, şcoala devine Liceul Teoretic „Ion Neculce”, dobândeşte profil teoretic şi tehnologic şi cuprinde clase cu profil matematică-informatică, filologie, ştiinţe sociale, ştiinţe ale naturii şi economic. În ultima perioadă s-a îmbunătăţit în mod vizibil şi dotarea şcolii, care beneficiază acum de trei laboratoare de informatică, un laborator de fizică, un laborator de chimie şi unul de biologie, toate dotate cu aparatură video, cabinet de engleză, limba şi literatura română, economie, în care de asemenea s-au făcut dotări cu aparatură video. Se află în curs de reabilitare căminul şi cantina şcolii, adaptate unui proiect modern, care, în momentul dării în folosinţă, vor putea găzdui 100 de elevi interni. Biblioteca şcolară dispune de un fond de carte de aproximativ 40.000 de volume şi beneficiază de un spaţiu de documentare cu 4 calculatoare conectate la internet.

O adevărată mândrie pentru liceu este şi Muzeul de arheologie, istorie şi etnografie „Mihai Constantin”, care adăposteşte piese provenite în mod special din săpăturile în zona Cucuteni-Băiceni (obiecte de cult, vase ceramice, unelte agricole, peceţi, monede din sec. II-XX, idoli antropomorfi şi zoomorfi, complexe de cult, cărţi bisericeşti, fragmente de oase de mamut, costume populare, obiecte reprezentând cultura ruşilor-lipoveni etc.).

Dintre personalităţile care s-au născut, au trăit, au studiat sau au avut diverse conexiuni cu oraşul şi Liceul „Ion Neculce” s-au remarcat:

§ Cronicarul Ion Neculce, 1672-1745, care s-a născut în satul Prigoreni şi care, sub domnia lui Dimitrie Cantemir, a avut rangul de spătar, hatman şi vornic. Neculce, preţuit în mod deosebit de ţarul Petru cel Mare, este îngropat în satul Prigorenii Mici, autorul „Letopiseţului Ţării Moldovei” dând numele de astăzi liceului nostru;

§ Garabet Ibrăileanu, 1871-1938, născut în Târgu-Frumos - critic şi istoric literar, eseist, profesor universitar, redactor literar la revista „Viaţa românească”, romancier. Bogata sa activitate culturală l-a impus ca pe una din cele mai proeminente personalităţi din literatura română;

§ Petru Poni, 1841-1925 - chimist, fizician, mineralog, pedagog, om politic, a făcut şcoala primară în Târgu-Frumos. A fost profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, membru al Academiei Române, primar al Iaşului, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, autor de manuale de fizică şi chimie, întemeietor al unor societăţi ştiinţifice;

§ Theodor Dimitrie Speranţia, 1856-1929 – scriitor, folclorist, învaţă două clase în Târgu- Frumos. Este unul dintre întemeietorii revistei „Contemporanul”, colaborator la „Revista Nouă” a lui B. P. Hasdeu. La Universitatea din Liège obţine diploma de Doctor în litere şi filozofie.

În liceu învaţă astăzi 1002 elevi, şcolarizaţi în 4 clase de gimnaziu şi 31 de liceu, elevi proveniţi dintr-o arie geografică extinsă, atât din oraşul Târgu-Frumos, cât şi din satele Buznea, Războieni, Balş, Boureni, Strunga, Găneşti, Ruginoasa, Sârca, Oţeleni.

Director, prof. Emilia TALPALARU