Suprasolicitarea intelectuală, noul dușman al elevilor!

 *elevii din zilele noastre au ajuns să aibă programul la fel de încărcat ca cel al unui adult* explozia informațională și presiunile existente astăzi duc la apariția suprasolicitării intelectuale a preșcolarilor și elevilor* aceasta poate avea efecte devastatoare asupra dezvoltării armonioase a elevilor*

 Un fenomen tot mai des întâlnit la preșcolarii și elevii români, dar pe care, din diferite motive, nu se pune accentul așa cum ar trebui, este suprasolicitarea intelectuală. Efortul intelectual se referă la activitățile intelectuale pe care le desfășoară elevii: citit, scris, calculat, memorat, etc. Școlarii depun efot intelectual atât la școală, cât și acasă prin efectuarea temelor. Activitatea de învățare le solicită gândirea, atenția, memoria, care produc un grad de încordare a organismului. Activitatea intelectuală, rațional organizată, reprezintă un mijloc de promovare a sănătății mintale a elevului. Suprasolicitarea apare atunci când copilul are programul prea încărcat, când se pune prea multă presiune pe el pentru a avea rezultate bune la învățătură și nu mai reușește să aibă timp pentru a se juca și relaxa. Sistemul românesc de învățământ este bazat pe sisteme de notare drastice, ierarhii valorice și programe școlare încărcate, care nu sunt adaptate nevoilor specifice ale elevilor.

Cauzele suprasolicitării intelectuale

Cele mai frecvente cauze ale suprasolicitării intelectuale sunt curriculumul școlar încărcat și neadaptat nevoilor specifice, teme foarte multe, lecțiile cu volum mare de informații, presiunile puse de părinți pentru obținerea unor note bune și supraîncărcarea copilului cu diverse activități extracurriculare. „În primul rând vorbim despre programa școlară mult prea încărcată, copii au foarte multe teme și exerciții de făcut atât la școală, cât și acasă, astfel încât aceștia nu mai au timp să se joace. De exemplu, capacitatea de atenție și concentrare a unui copil în clasa I este de jumătate oră, iar copii de clasa I din zilele noastre fac teme și câte 3 ore. Curriculumul școlar nu se pliază pe capacitățile cognitive ale școlarilor. Învățământul românesc pune foarte mult accentul pe cantitate și nu pe calitate, așa cum ar fi normal” a declarat Mihaela Gheran Palade, psihoterapeut. O altă cauză a suprasolicitării intelectuale este presiunea venită din exterior, părinții și profesorii încarcă elevii cu foarte multe lecții, teme și cu un volum mult prea mare de informații. „De asemenea, presiunile părinților de a obține rezultate cât mai bune și dorința acestora de a înscrie copilul la cât mai multe activități extrașcolare duc la apariția suprasolicitării intelectuale. Copii de până la 7 – 8 ani pot ajunge să aibă program de la ora 8 la ora 16, cât programul unui adult. Copilul nu este pregătit pentru un astfel de program. Impactul psihologic pe care copilul îl poate suferi este catastrofal pentru dezvoltarea pe termen lung” a completat psihoterapeutul Mihaela Gheran Palade.

Efectele devastatoare ale suprasolicitării copiilor

Specialiștii în psihologie și psihiatrie spun că suprasolicitarea copilului la învățătură poate dăuna grav dezvoltării psihice și armonioase. Explozia informațională și presiunile existente astăzi afectează creșterea și dezvoltarea armonioasă a elevilor. Când presiunea școlară se intensifică și depășește posibilitățile intelectuale ale elevului, atunci există riscul eșecului școlar, copilul ajungând să aibă note mici. „Efectele apar, cel mai adesea, la debutul adolescenței. Copilul acumulează foarte multe emoții și începe să devină furios, să aibă conflicte atât cu colegii, cât și cu părinții, să prezinte tulburări alimentare, insomnii, deficit de atenție, complex de inferioritate și chiar depresii” a adăugat psihoterapeutul Mihaela Gheran Palade. Statisticile arată că surmenajul intelectual și sedentarismul provoacă în rândul elevilor miopie, scolioză, tulburări digestive și tulburări nervoase. „La After Șchool, de exemplu, copii fac foarte multe exerciții și teme, dar nu lucrează memoria, nu exersează capacitatea de memorare. Acest lucru duce la atrofierea creierului, care poate avea efecte devastatoare începând cu 30 – 40 de ani: alzheimer, demență, etc” a adăugat psihoterapeutul Mihaela Gheran Palade. O carieră școlară presărată cu presiuni, un program încărcat, momente nefaste și dominată de anxietate școlară și socială poate influența semnificativ viața viitorului adult. Elevii suprasolicitați care nu primesc nici un fel de ajutor riscă să devină viitorii depresivi și vicioși.

Ce măsuri trebuie luate?

Psihiatrii spun că pentru evitarea suprasolicitării intelectuale părinții ar trebui să-și înțeleagă mai mult copii, să le cunoască mai mult aptitudinile reale și să nu-i preseze excesiv cu performanțele școlare. Profesorii sunt sfătuiți să evite umilirea și stigmatizarea copiilor. „În primul rând, părinții trebuie să-și privească copiii ca ceea ce sunt, copiii cu vârste fragede. Să-i îndemne și să-i sprijine să se bucure de copilărie, să se joace, să participe la ateliere și la lucruri practice, să experimenteze. Să le ofere iubire și afecțiune și să creeze un cadru armonios acasă. În al doilea rând, trebuie schimbată programa școlară. Aceasta ar trebui adaptată nevoilor și vârstelor specifice ale elevilor. Materii opționale precum educația sexuală, educația alimentară, gestionarea emoțiilor, autocunoașterea sunt esențiale încă de la vârste mici” a concluzionat Mihaela Gheran Palade, psihoterapeut. Este vital ca elevii să aibă timp liber, și, totodată, este foarte important ca activitățile desfășurate în timpul liber să fie diversificate, recreative, astfel încât să aducă un beneficiu pentru minte și trup. Un alt factor foarte important este odihna. Pe lângă cele 8 -9 ore de somn obligatorii, este recomandabil ca între perioadele de învățare și depunere a efortului intelectual să existe pauze. După fiecare oră de studiu, copilul are nevoie de 5 – 10 minute de relaxare și „dezmorțire”. Diana MOLDOVANU

 

***

„Învățământul românesc pune foarte mult accentul pe cantitate și nu pe calitate, așa cum ar fi normal” - Mihaela Gheran Palade

 

***

„Copii de până la 7 – 8 ani pot ajunge să aibă program de la ora 8 la ora 16, cât programul unui adult” - Mihaela Gheran Palade