Universitatea Petre Andrei din Iasi-De ce a fost condamnata la inchisoare conducerea unei facultati

 "Increderea publica in actul de educatie ce are loc in cadrul Universitatii Petre Andrei din Iasi a fost grav afectata, exista perceptia ca oricine poate deveni absolvent al Facultatii de Drept fara un minim de cunostinte, doar daca are bani".

Citatul apartine unui magistrat de Curtea de Apel Iasi care a dat o sentinta de condamnare cu executare in penitenciarintr-un dosar de coruptie academica.

Judecatorul i-a condamnat pe fostul rector al Universitatii Petre Andrei din Iasi, Sorin Bocancea, la un an si sase luni de inchisoare cu executare, pe fostul prodecan al Facultatii de Drept al aceleiasi universitati, Dan Florin Druga, la trei ani de inchisoare cu executare si pe profesorul universitar Cristian Antonie Bocancea la un an si opt luni de inchisoare cu executare. Lectorul universitar Mark Bucuci a fost condamnat la un an si patru luni de inchisoare cu amanare. Cazul este pe rolul Inaltei Curti, in faza de apel, termen 10 aprilie.

Cazul

In esenta, ancheta l-a vizat initial pe Dan Florin Druga, care ar fi primit spaga, pe 6 iunie 2016, suma de 19.000 de lei de la un student. Banii erau pentru a-l promova pe acesta direct in anul al 3-lea de studii la Facultatea de Drept. In ziua flagrantului, rectorul Sorin Bocancea nu ar fi predat procurorilor DNA cataloagele legate de acest caz, din anul universitar 2014-2015.

Pe 7 iunie, Cristian Antonie Bocancea si Mark Bucuci ar fi introdus sase note in cazul acestui student, desi acesta nu participase la examene.

Cei patru profesori au negat acuzatiile procurorilor DNA si au cerut achitarea. Instanta a arata ca sunt destule probe care dovedesc vinovatia acestora.

Teoria atacului autoritatilor statului

"Inculpatii au incercat sa demonstreze pe parcursul judecatii ca Universitatea Petre Andrei din Iasi era sub un asediu al autoritatilor statului, cand de fapt la Universitatea Petre Andrei se aplicau practici si reguli nescrise, iar regulile scrise erau doar pentru uzul autoritatilor. In atingerea obiectivului de a-si pastra studentii, instanta nu poate accepta ca se puteau aplica reguli nescrise, ca se putea deroga de la dispozitii legale, intrucat Universitatea nu era o societate comerciala, ci o institutie de invatamant superior care trebuia sa-si atinga scopul prevazut de lege si care avea o raspundere publica de respectare a legislatiei in vigoare, a cartei proprii si a politicilor nationale si europene in domeniul invatamantului superior", a motivat Curtea de Apel Iasi.

Magistratii au explicat ca respectarea dispozitiilor legale in legatura cu inmatricularea si exmatricularea studentilor, notarea acestora si promovarea la studii, trebuia sa fie un scop pentru managementul exercitat de Sorin Bocancea, in calitate de rector, mai ales in contextul in care aspectul nu interesa doar universitatea, intrucat studentii Universitatii faceau parte din baza electronica nationala, fiind inregistrati in Registrul Matricol Unic al Universitatilor din Romania.

Banii si diplomele

Dan Florin Druga a primit cea mai mare condamnare in acest caz, 3 ani de inchisoare pentru luare de mita. Curtea de Apel a motivat sentinta prin raportare la starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita de lege prin incriminarea faptei, respectiv integritatea in exercitarea functiei publice, la natura si gravitatea rezultatului produs.

"In cauza increderea publica in actul de educatie ce are loc in cadrul Universitatii Petre Andrei din Iasi fiind grav afectata, existand perceptia ca oricine poate deveni absolvent al Facultatii de Drept fara un minim de cunostinte, doar daca are bani, dar si avand in vedere varsta inculpatului, faptul ca acesta nu doar ca a comis fapta in calitate de profesor la disciplina Drept penal, dar este si avocat in cadrul Baroului Iasi, prin urmare o persoana care trebuie sa puna respectarea legii pe primul plan, si faptul ca este la primul conflict cu legea penala si rigorile ei, inculpatul adoptand o pozitie procesuala de negare a faptelor comise inca de la debutul cercetarilor in cauza de fata".

Instanta a fost nemultumita si de conduita acestuia in timpul procesului: nu a recunoscut faptele comise, a incercat sa gaseasca "scapari" ale oganelor de urmarire penala in cercetarea sa in loc sa-si asume faptele, acuzand martorii din dosar ca ar fi mincinosi sau ca l-ar fi determinat la comiterea faptei in loc sa accepte propria lipsa de integritate.

"Inculpatul pare sa nu fi constientizat gravitatea faptelor comise si consecintele inevitabile ale acestora", a fost concluzia Curtii de Apel Iasi.

Scopul propus: Scoaterea colegului

In cazul profesorului Cristian Antonie Bocancea, magistratii au aratat ca acesta parea dispus sa treaca note oricui, nefiind interesat nici macar daca era titular la disciplina respectiva la data cand se presupunea ca ar fi avut loc examenul pentru care trecea notele.

Curtea de Apel Iasi a aratat ca parea ca pentru Bocancea totul este permis cat timp astfel se putea atinge scopul propus, de a "scoate" pe Druga din problemele pe care le avea cu justitia. "Prin raportare la starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita de lege prin incriminarea fiecarei fapte, respectiv increderea publica in evidentele unei institutii de invatamant superior si in capacitatea organelor judiciare de a-si atinge scopul de infaptuire a justitiei, la natura si gravitatea rezultatului produs, in cauza increderea publica in actul de educatie ce are loc in cadrul Universitatii Petre Andrei din Iasi fiind grav afectata, existand perceptia ca oricine poate deveni absolvent al Facultatii de Drept fara un minim de cunostinte, doar daca are bani", arata magistratii.

Interdictia

In cazul rectorului Sorin Bocancea, instanta a interzis acestuia ca dupa executarea pedepsei sa mai ocupe timp de doi ani functa de rector si, respectiv, profesor in invatamantul de stat sau particular.

"Considera instanta ca o persoana cu trasaturile de personalitate relevate inculpatului Bocancea Sorin de faptele cauzei, respectiv o persoana lipsita de integritate, dispusa sa sacrifice nu doar propriul prestigiu, ci si al institutiei de invatamant pe care o reprezenta, pentru atingerea unor scopuri personale, respectiv pentru "scoaterea" unui coleg dintr-o cauza penala in care era acuzat de fapte grave (fapte pentru care orice cadru didactic integru, mai ales in contextul in care ocupa o functie de importanta celei de rector, ar fi lasat justitia sa-si faca datoria de tragere la raspundere penala a faptuitorului), nu are aptitudinea morala de a exercita functii publice iar continuarea exercitarii functiilor didactice si de conducere in exercitarea carora a comis faptele ar crea un pericol de a relua comportamentul ilicit dupa executarea pedepsei in cauza de fata", a motivat decizia.

Planul infractional pe termen lung

Judecatorul a atras atentia ca Druga nu a primit mita pentru simpla fraudare a unui examen, ci pentru a promova un student direct in anul III de studii, desi acesta nu sustinuse niciun examen in cadrul Facultatii de Drept, "avand un plan infractional pe termen lung, urmand ca dupa promovarea in anul III, la fel sa fie trecut studentul si prin anii III si IV de Facultate, licenta urmand a fi negociata separat".

"O astfel de activitate infractionala, pe care inculpatul nu si-a asumat-o niciun moment, denota o inclinatie din partea acestuia spre nerespectarea legii", a punctat Curtea de Apel.

Scopul: obtinrerea de profit

Curtea de Apel Iasi a mai aratat ca Druga si cei doi Bocancea, prin atitudinea procesuala adoptata, de negare a acuzatiilor, "au aratat ca din punctul lor de vedere, la o institutie de invatamant particulara totul este posibil, scopul acesteia nefiind promovarea calitatii educatiei, ci obtinerea de profit, mentinerea studentilor ca platitori de taxe fiind mai importanta decat respectarea legii si a propriilor reguli stabilite la nivel de universitate".

"Or, fapte de genul celor comise de inculpatii Druga Dan Florin, Bocancea Antonie Cristian si Bocancea Sorin au o recrudescenta deosebita in ultimul timp, in ciuda faptului ca sunt comise de persoane cu studii superioare, cu un grad ridicat de educatie, persoane care functioneaza in cadrul unor institutii de invatamant superior particulare avand perceptia ca activitatea lor, oricare ar fi ea, nu intra sub incidenta legii penale, putand actiona oricum la adapostul autonomiei universitare si al caracterului privat al persoanei juridice in cadrul careia functioneaza", a concluzionat Curtea de Apel Iasi.